Banda indicativă de variaţie a monedei naţionale kazahe, stabilită în consiliu monetar, a fost mutată la 185 unităţi pe dolar, plus/minus 3 unităţi, a anunţat marţi banca centrală, într-un comunicat preluat de Bloomberg.
În urma deciziei, tenge-ul a scăzut pe piaţa interbancară la 185,87 unităţi pe dolar, faţă de 155,53 unităţi la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, indicând o devalorizare de 19%, potrivit datelor Bloomberg.
„În urma reducerii programului de relaxare cantitativă din SUA, capitalul iese din pieţele emergente şi merge către pieţele dezvoltate, ceea ce a generat presiuni asupra monedelor”, se arată în comunicat.
Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an de la criza financiară mondială din 2008-2009, retragerile masive de capital generând volatilitate ridicată şi determinând măsuri agresive din partea autorităţilor din ţări ca Turcia, Argentina, Ucraina sau India.
În a doua parte a lunii ianuarie, băncile centrale din Turcia, India şi Africa de Sud au fost nevoite să crească semnificativ dobânzile de politică monetară pentru a opri ieşirile de capital. Ucraina a impus restricţii asupra tranzacţiilor cu valută pentru a stopa declinul grivnei în contextul nivelului relativ scăzut al rezervelor valutare după intervenţiile pe piaţă din ulimii doi ani. Argentina a relaxat restricţiile asupra achiziţiei de dolari de către firme şi populaţie, după o depreciere puternică a peso-ului.
Banca centrală kazahă a arătat, în comunicat, că decizia de marţi va îmbunătăţi competitivitatea economică a ţării şi va reduce presiunile speculative din piaţa valutară.
Rubla, una dintre principalele monede de rezervă ale Kazahstanului, alături de dolar şi euro, s-a depreciat cu 5,5% de la începutul acestui an în raport cu dolarul SUA, pe măsură ce banca centrală de la Moscova progresează în procesul de liberalizare a pieţei valutare.
Bursa de valori din Kazahstan a crescut cu 12% după anunţ.
Preşedintele băncii centrale kazahe, Kairat Kelimbetov, a declarat marţi la Alma-Ata că instituţia dispune de suficiente resurse pentru a sprijini noul curs de schimb şi va continua să tempereze variaţiile prea abrupte ale monedei.
Kelimbetov, numit în luna octombrie la conducerea băncii centrale, vrea să treacă la o ţintă de inflaţie de maximum 3-4% pe termen mediu. În luna ianuarie, inflaţia anuală din Kazahstan a încetinit la 4,5%, cel mai redus ritm din 1999.
Kazahstanul, cel mai mare producător de energie din Asia Centrală, şi-a devalorizat moneda cu 21% în februarie 2009, după ce statul a cheltuit miliarde de dolari pentru a sprijini economia şi a salva cele mai mari bănci, în timpul crizei financiare globale declanşate de falimentul Lehman Brothers.
Rezervele valutare ale Kazahstanului au scăzut în ianuarie cu 200 milioane de dolari, la 24,5 miliarde de dolari, a anunţat săptămâna trecută banca centrală.