„Controlul populaţiei de antilope saiga este necesar (deoarece) această specie provoacă daune agriculturii”, a declarat ministrul kazah pentru Ecologie, Erlan Nyssanbayev, într-o conferinţă de presă la Astana, estimând pagubele provocate la 12 miliarde de tenge (circa 24 de milioane de euro).
„Există două metode: capturarea pe timp de zi în plase şi sacrificarea pe timp de noapte. Nu am de gând să evit întrebarea: trebuie să folosim şi cea de-a doua opţiune”, a adăugat el.
Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat luni pentru AFP că „până la 337.500 de antilope saiga” urmau să fie recoltate „prin aceste două metode până la 30 noiembrie”.
Sacrificarea antilopelor saiga face în mod regulat obiectul unor dezbateri în Kazahstan, preşedintele Kassym-Jomart Tokayev mustrându-l chiar anul trecut pe un fost ministru pentru Ecologie pentru că a propus această opţiune.
Președintele a declarat chiar că antilopa saiga este un „animal sacru pentru poporul kazah”.
La începutul acestui an, autorităţile de la Astana au anunţat că moratoriul privind sacrificarea antilopelor saiga, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, nu va fi prelungit.
Potrivit ministrului Nyssanbayev, populaţia de antilope saiga „şi-a depăşit recordul istoric din cauza lipsei de prădători naturali” şi numără în prezent circa două milioane de exemplare, aproape întreaga specie trăind în Kazahstan.
Cândva ameninţată cu dispariţia, specia se află în continuare pe lista roşie a UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii).
Acest animal, recognoscibil după botul său lung şi rotunjit asemănător unei mici trompe, trăieşte în principal în stepele din centrul, vestul şi nord-vestul Kazahstanului, a noua ţară ca mărime din lume.
Braconarea acestora a explodat după destrămarea URSS, iar lipsa apei şi bolile au pus, de asemenea, specia în pericol de dispariţie, înainte ca autorităţile din Kazahstan să introducă o politică de protecţie.
Sursa foto: Flickr