La acea vreme, Parisul a încercat o îmbunătăţire a relaţiilor cu Astana pentru a încheia contracte comerciale importante (elicoptere, echipamente feroviare etc.) de care au beneficiat mari companii franceze.
Fostul ministru de interne francez Claude Gueant a admis în mai 2017 în faţa comisiei de anchetă că preşedinţia franceză a intervenit pentru a găsi un avocat la Bruxelles care ar fi putut ajuta trei oligarhi kazahi – între care şi miliardarul Patokh Chodiev – implicat într-un caz de corupţie în Belgia.
‘Comisia de anchetă consideră inacceptabil ca autorităţi străine să intervină, în orice fel, într-o anchetă judiciară în curs de desfăşurare în Belgia’, se arată în raportul de aproape 500 de pagini dat publicităţii vineri.
Deşi denunţă o ingerinţă la nivel judiciar, raportul nu îi reproşează preşedinţiei Sarkozy (2007-2012) intervenţia sa în procesul legislativ belgian, acuzaţie formulată de unii oficiali şi dezminţită ferm de Claude Gueant.
Într-adevăr, activitatea avocaţilor belgieni ai trioului kazah – printre care şi fostul ministru liberal Armand De Decker – a condus, în aprilie 2011, la adoptarea de către parlamentul belgian a unei legi care lărgeşte spectrul de aplicare al ‘tranzacţiilor penale’ punând capăt urmăririi penale, de care cei trei oligarhi kazahi au profitat foarte rapid.
În iunie 2011, Patokh Chodiev a plătit, pentru el şi cei doi asociaţi ai săi de asemenea urmăriţi penal, o amendă de 23 de milioane de euro, care le-a permis să scape de un proces.
În paralel cu această anchetă parlamentară care s-a încheiat la Bruxelles, aşa numitul caz ‘Kazakhgate’ face obiectul unor procese judiciare în Franţa şi în Belgia.
La Paris, judecătorii încearcă să stabilească dacă semnarea contractelor cu Astana a avut ca rezultat plăţi ilegale de comisioane către intermediari. Mai multe persoane au fost inculpate, între care fostul consilier al lui Sarkozy, Jean-François Etienne des Rosaies, şi Catherine Degoul, un pilon al echipei de avocaţi ai oligarhilor kazahi.