Recunoscute de Moscova, care a ignorat avertismentele Occidentului, alegerile separatiste de duminică în regiunile Doneţk şi Lugansk marchează mai mult ca sigur pentru mult timp pierderea acestui teritoriu de către Kiev, după ce Rusia a anexat în martie Crimeea, fără niciun fel de lupte, în urma unui referendum.
Problema recâştigării cu forţa a estului separatist nu s-a mai pus de la sfârşitul lunii august, când armata ucraineană, pe punctul de a înăbuşi rebeliunea, a suferit eşecuri usturătoare în urma unei puternice contraofensive a rebelilor, cărora le-au venit în ajutor trupele regulate ruse, potrivit Kievului şi Occidentului, acuzaţii respinse de Moscova.
‘În cazul în care Kievul relansează operaţiunea militară, Moscova va riposta prin desfăşurarea mai multor trupe decât este nevoie pentru a o opri’, estimează Oleksandr Suşko, directorul Institutului pentru cooperare euroatlantică din Kiev.
Autorităţile ucrainene susţin încă de duminică faptul că au observat o nouă desfăşurare ‘intensă’ de trupe ruse în bazinul carbonifer Donbas, unde se află cele două regiuni rebele, în timp ce mass-media ucrainene şi occidentale, între care şi AFP, au asistat la trecerea a zeci de camioane militare fără plăcuţe de înmatriculare.
Eforturile politice, de asemenea, au eşuat, separatiştii respingând oferta Kievului care a propus ‘statut special’ pentru aceste regiuni pentru o perioadă de trei ani, cu o mai mare autonomie.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a tras luni concluzii în urma pseudoalegerilor din estul separatist şi a anunţat că îşi va revizui planul de acţiune, inclusiv oferta de ‘statut special’.
‘Kievul a pierdut controlul Donbasului pentru cel puţin cinci ani. Puterea a înţeles cu mult timp în urmă şi nu-şi mai face iluzii. Dar recunoaşterea publică ar fi o sinucidere politică’, subliniază politologul ucrainean Taras Berezoveţ, directorul societăţii Berta Communication din Kiev.
‘Nu putem abandona Donbasul’, a admis un înalt responsabil ucrainean însărcinat cu securitatea într-o declaraţie pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
Cifrele vorbesc de la sine: 54% dintre ucraineni cred că trebuie să continue luptele pentru recuperarea acestor teritorii şi doar un sfert din persoanele chestionate s-au exprimat pentru abandonarea lor în favoarea Rusiei, în schimbul păcii, potrivit unui sondaj realizat în luna octombrie de Institutul ucrainean Gorşenin.
Cu timpul, războiul din estul Ucrainei s-ar putea transformat într-un ‘conflict îngheţat’, la fel ca în cazul regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau Transnistria, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Republica Moldova, o altă republică fostă sovietică, scrie AFP.
Toate aceste teritorii se confruntă cu o situaţie economică dificilă, nu sunt recunoscute de comunitatea internaţională şi sunt guvernate de proruşi. În faţa acestei perspective, Kievul încearcă să izoleze zona de conflict pentru a preveni extinderea ei şi a limita daunele.
Autorităţile au început deja să instaleze posturi de frontieră de-a lungul liniei frontului şi ameninţă cu tăierea gazelor pentru toţi consumatorii din regiunile rebele, unde iarna temperaturile scad uneori sub -20 de grade Celsius.