Kievul vrea să preia controlul asupra Estului înainte de învestirea lui Poroşenko

Astfel, autorităţile în exerciţiu mai au la dispoziţie câteva săptămâni, noul preşedinte ales al Ucrainei urmând să-şi preia în mod oficial funcţia între 8 şi 10 iunie, după cum a anunţat luni staff-ul său electoral.

Miliardarul ucrainean, care a câştigat alegerile prezidenţiale anticipate de duminică din Ucraina din primul tur de scrutin, nu este responsabil în mod oficial de intensificarea operaţiunii speciale – ‘de represalii’, aşa cum o numeşte Moscova – în estul ţării. Actualul guvern de la Kiev a dat impresia, imediat după alegeri, că doreşte ‘să încheie cât mai repede toată munca murdară’ până la învestitura sa, dar continuarea acţiunii militare nu-i va adăuga noi puncte în rândul populaţiei din Est, consideră experţi ruşi, consultaţi de agenţia menţionată de presă.

Chiar dacă trupele loiale guvernului de la Kiev vor reuşi să obţină unele succese relative pe ‘frontul de Est’, acestea nu vor putea să-şi impună controlul complet asupra regiunii. Oricum, această problemă va fi moştenită de Poroşenko de la actualul preşedinte interimar Oleksandr Turcinov, potrivit expertului citat.

Directorul Institutului internaţional de expertiză politică de la Moscova, Evgheni Mincenko, consideră şi el că intensificarea operaţiunii speciale în estul Ucrainei nu-i va aduce lui Poroşenko un spor de loialitate din partea populaţiei din această regiune rusofonă.

‘Deja există victime în rândul civililor, mulţi răniţi şi ucişi. La Doneţk s-a instalat o atmosferă de teroare. În plus, are loc o distrugere punctuală a infrastructurii – aeroport, staţie de cale ferată. Cred că toate acestea nu vor aduce un spor de imagine noilor autorităţi şi, în special, lui Poroşenko’, a opinat acesta.

Formal, Poroşenko nu are legătură cu operaţiunea din Est, dar imediat după alegeri el a declarat că aceasta se va intensifica, astfel încât poartă totuşi o minimă responsabilitate politică pentru aceasta, a mai spus Mincenko.

Dacă preşedintele ales ar fi acţionat într-o logică inversă şi ar fi stopat operaţiunea, rebelii ar fi ocupat mai multe obiective şi şi-ar fi extins controlul asupra unor noi teritorii, iar preşedinţia lui Poroşenko ar fi început printr-o înfrângere simbolică. El doreşte, însă, şi – este firesc în situaţia sa – să demonstreze hotărâre şi să repurteze victorii asupra celor pe care Kievul îi numeşte separatişti, spune pe de altă parte expertul Vladimir Slatiniv, de la Institutul de studii umanitar-politice din Moscova.

Alegerile prezidenţiale în Ucraina au avut loc la 25 mai pe fondul unei crize politice profunde şi al operaţiunii desfăşurate de trupele guvernamentale în estul ţării, unde în ultimele trei zile s-au înregistrat şi victime civile.

Poroşenko, care după numărarea de buletine a obţinut 54,51%, devansând-o categoric pe Iulia Timoşenko, fost premier şi principalul său rival, care a acumulat în jur de 13% din sufragii, a susţinut operaţiunea ‘antiteroristă’, menţionând ca aceasta ar trebui să fie mai eficientă şi mai scurtă ca termen.

A doua zi după alegeri, confruntări intense, cu implicarea aviaţiei de atac, au opus trupele guvernamentale insurgenţilor proruşi pe aeroportul internaţional din Doneţk şi staţia feroviară din acest oraş, centru administrativ al regiunii cu acelaşi nume. Miliţiile proruse s-au repliat adânc în oraş, consolidându-şi poziţiile în clădirile oficiale pe care le ocupă de mai multe luni.

Premierul autoproclamatei Republici Doneţk, Aleksandr Borodai, a raportat peste 100 de rebeli ucişi, iar municipalitatea a evocat 40 de victime, dintre care doi civili. Marţi, luptele pentru controlul aeroportului au fost reluate, iar Garda Naţională i-a avertizat pe rebeli că dacă nu vor depune armele în următoarele ore va recurge la atacuri cu arme de înaltă precizie.