Preşedintele a amintit că în luna februarie ministrul Justiţiei i-a trimis o propunere de revocare a procurorului-şef al DNA, împreună cu raportul privind activitatea managerială a DNA, care este doar un prim pas dintr-o procedură în cadrul căreia ultimul cuvânt îl are, conform legii, preşedintele.
”După cum probabil vă amintiţi, după ceva timp, la mijlocul lunii martie mi-a fost înaintat şi avizul CSM. Avizul CSM însă a ajuns la cu totul altă concluzie decât aşa-zisul raport al domnului ministru. Avizul CSM, după cum ştim, a fost unul negativ. Prin rolul constituţional al CSM, de garant al independenţei justiţiei, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu element facultativ adiţional. Chiar dacă avizul nu obligă, el în niciun caz nu poate fi ignorat”, a precizat preşedintele.
Klaus Iohannis a constatat că, ”în analiza aceloraşi acţiuni sau inacţiuni şi în aplicarea aceloraşi texte legale, două autorităţi ale statului, respectiv Ministerul Justiţiei şi CSM ajung la concluii diametral opuse”.
”Odată sesizat cu propunerea ministrului şi după ce am primit avizul CSM, am solicitat evident departamentelor de specialitate din Administraţia Prezidenţială o analiză şi câteva propuneri. Acum, analizând motivele pentru care ministrul Justiţiei solicită revocarea procurorului şef al DNA, am constatat că autorul raportului – raport care a însoţit propunerea – consideră că acesta este citez «o luare de poziţie» faţă de dezbaterile publice din ultimul an, ceea ce clar induce percepţia că evaluarea ministrului Justiţiei poate fi subiectivă. Această percepţie este întărită şi de prezenţa, în cuprinsul raportului, a unor aspecte referitoare la cariera profesională a ministrului Justiţiei”, a subliniat şeful statului.
Preşedintele a menţionat că, de asemenea, unul dintre motivele care fundamentează propunerea de revocare ”utilizează date şi informaţii care fie nu sunt pertinente, fie exced perioada anunţată de ministru ca fiind evaluată”.
”Unele rapoarte ale inspecţiei judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale CCR au fost interpretate şi valorificate de ministrul Justiţiei într-un sens cel puţin diferit faţă de conţinutul lor. (…) Drept urmare, motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să mă convingă. De altfel, în mare parte, ele nici nu corespund preverilor legale aplicabile. În concluzie, nu voi da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a doamnei Kovesi, procuror şef al DNA”, a anunţat Klaus Iohannis.
Preşedintele a spus că raportul detaliat privind motivele tehnice ale deciziei sale va fi pus la dispoziţia presei şi va fi trimis ministrului justiţiei.
Reacția Ministrului Justiţiei Tudorel Toader
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat luni, după ce preşedintele a respins cererea de revocare a şefei DNA, că Ministerul Justiţiei va sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul Preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, anunță News.ro.
„Vom sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul Preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA!” anunţă ministrul Justiţiei la finalul unei postări pe Facebook, după ce prezintă motivele unei asemenea decizii.
El susţine, în postarea făcută aproape imediat după încheierea declaraţiei preşedintelui pe tema revocării şefei DNA, că „preşedintele României nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA”, iar „argumentele care au stat la baza declanşării procedurii de revocare au devenit mai actuale şi mai consistente”.
De asemenea, Toader invocă legislaţia aplicabilă în acest domeniu şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.
Preşedintele Klaus Iohannis declara în 28 martie că nu a avut nicio discuţie cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi şi că nici nu este nevoie să discute personal, subliniind că va lua o decizie în baza documentelor care sunt ataşate solicitării ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA.
În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.