Klaus Iohannis merge vineri la Chişinău, cu două zile înainte de alegerile din Republica Moldova

Economica.net
26 11. 2014
chisinau_moldova_6898765_67680100

‘Domnul Preşedinte Klaus Iohannis va avea discuţii oficiale cu preşedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, domnul Vlad Filat, şi o întâlnire neoficială cu domnul Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova. De asemenea, domnul Preşedinte Klaus Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii mass-media din Republica Moldova’, se arată într-un comunicat al PNL remis, miercuri, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis va fi însoţit de copreşedintele PNL, Vasile Blaga, şi de prim-vicepreşedintele liberalilor Mihai-Răzvan Ungureanu.

La 30 noiembrie, moldovenii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege parlamentul, care urmează să formeze noul guvern. În cursă s-au înscris 23 de partide şi trei independenţi, iar recentele sondaje de opinie relevă o largă polarizare a electoratului în ceea ce priveşte orientarea externă a Republicii Moldova.

Şase partide au şanse să acceadă în noul parlament. Principal oponent al proeuropenilor, Partidului Comuniştilor este cotat cu 21% din voturi, la egalitate cu Partidul Liberal-Democrat (21%) în rândul alegătorilor decişi (care reprezintă 66% din totalul răspunsurilor), potrivit celui mai recent sondaj. Pe poziţia a treia se situează Partidul Democrat cu 18%, pe locul patru – Partidul ‘Patria’ cu 12%, conform Barometrului de opinie publică, un sondaj de referinţă în Republica Moldova. Partidul Liberal şi Partidul Socialist acumulează câte 10% din voturi fiecare.

Dacă o parte importantă a populaţiei doreşte ca Republica Moldova să meargă în continuare pe drumul european, alta, dimpotrivă, respinge această alegere, pronunţându-se pentru aderarea la spaţiul eurasiatic, împreună cu Rusia.

Această divizare între susţinătorii orientărilor spre Est şi Vest induce un grad mare de imprevizibil cu privire la direcţia pe care o va urma noua guvernare de la Chişinău, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, opinează analişti de peste Prut.

Dacă efectele pozitive ale asocierii la Uniunea Europeană întârzie să se producă la nivelul întregii societăţi, urmările negative ale sancţiunilor aplicate de Federaţia Rusă la produsele tradiţionale de export au determinat în mare parte reacţii dure împotriva actualei coaliţii proeuropene aflate la guvernare, apreciază istoricul Gheorghe Cojocaru într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. Astfel, partidele proeuropene, în prezent la guvernare, vor deconta toate aceste efecte, spune el.