Klaus Iohannis: Nu accept un experiment de austeritate pentru România

Primul subiect abordat de președinte a fost cel legat de politica externă. Potrivit lui Iohannis, ultimele săptămâni foarte intense pentru România. și au fost niște săptămâni foarte bune pentru România la Summitul NATO de la Madrid și la Consiliul Europei.

Aceste întâlniri au făcut România mai sigură și mai vizibilă. Țara noastră este un actor foarte implicat în politica europeană și în politica de securitate. Președintele a precizat că aceste rezultate nu au venit de la sine, n-au căzut din cer, ci se datorează unei echipe mari, din care fac parte Administrația Prezidențială, Externele etc.

Întrebat dacă vede posibilă o introducerea a unei politici de austeritate pentru a combate efectele crizei, președintele a răspuns că nu crede că se va ajunge la austeritate și nu are intenția de adopta un plan de austeritate, în condițiile în care la precedenta criză în Europa au fost adoptate politici de austeritate, iar rezultatele nu au fost unele bune.

„Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate din motive foarte simple: am avut criza economică din 2009 – 2010, 2011, unde s-a încercat, în plan european, să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun şi nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România”, a spus şeful statului

Sunt împotriva taxei de solidaritate, a declarat președintele. Taxa de solidaritate nu este corectă ca principiu.

Până nu există o digitalizare extinsă în România, nu cred că se poate introduce un altfel de cotă. Trebuie menținută cota unică din principii de oportunitate. După ce se face digitalizarea totală, atunci se poate modifica și cota unică, a mai spus Iohannis.

Despre modificarea Constituției

Preşedintele a spus că „este nevoie de revizuirea şi modernizarea Constituţiei”, dar acest lucru, în opinia sa, nu ar fi posibil până în 2024.

„Cred că este nevoie de o revizuire a Constituţiei în sensul modernizării ei, însă trebuie să fim realişti. Constituţia nu se revizuieşte de un grup de tehnicieni şi este un proces politic amplu, care în final ajunge în faţa poporului, care trebuie să se exprime prin referendum. Noi ştim că aceste proceduri sunt foarte complicate, sunt greu de pus în practică şi în acest sens o să îmi exprim o opinie care poate vă surprinde: da, cred că este nevoie de revizuirea şi modernizarea Constituţiei şi nu, nu cred că este posibil politic până în 2024”, a afirmat şeful statului, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

Despre modificarea Codului fiscal

Președintele a spus că a discutat cu premierul Nicolae Ciucă şi miniştrii despre modificările la Codul Fiscal, arătând că se impune o modernizare a întregului cadru.

„Am discutat aceste proiecte şi cu premierul şi cu miniştrii. În primul rând, cred că este important de ştiut că aceste chestiuni vor fi puse în discuţie publică şi nu se vor hotărî peste noapte, cum se spune. Este încă o etapă de discuţii şi cu mediul de afaceri, cu sindicatele. A doua chestiune, nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi niciodată puse în practică, cum ar fi raţionalizarea gazului sau alte lucruri pe care nu şi le doreşte nimeni şi dacă au fost discuţii ele au fost la nivel tehnic, pentru că dacă se întâmplă o catastrofă este bine să fii pregătit pentru ea, dar nu lucrăm în acel scenariu. Pe de altă parte, este un lucru cunoscut că există o serie de taxe şi impozite care au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Se impune o modernizare a întregului cadru. La asta se lucrează, aceasta vor fi prezentate de Guvern şi nu de mine. Eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu apară o inhibiţie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile mai transparente, mai corecte şi care în definitiv duc la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat. O mai bună colectare însemnând că se reduce evaziunea fiscală „, a explicat Iohannis.

Președintele a precizat că „nu se discută despre niciun impozit şi nicio taxă pentru oamenii de rând, ci de situaţii unde au fost reglementări care poate nu au fost suficient de bine gândite, respectiv reglementări care vin să elimine anumite portiţe din Codul fiscal”.

Despre Legea avertizorilor de integritate

Preşedintele a spus că pentru el este important ca legea avertizorilor de integritate, care transpune o directivă europeană, să fie o lege bună, care transpune directiva europeană nu doar în litera, ci în spiritul ei.

„Această situaţie este una, cum se spune, în evoluţie. Parcursul legii nu s-a terminat. Da, s-a votat. Cunosc foarte bine ce s-a vehiculat în spaţiul public, am o opinie despre aceste lucruri, însă acum, la momentul în care vorbim, legea este la Curtea Constituţională pentru o analiză pe constituţionalitate, a primit şi un termen când se va dezbate, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine şi atunci voi uza de instrumentele de care dispune preşedintele. Pentru mine este foarte important ca această lege care transpune o directivă europeană să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci şi în spiritul ei şi să avem o situaţie cu care realmente putem să ne ajutăm în continuare. După părerea mea, orice alt comentariu şi orice altă discuţie sunt premature în această etapă în care ne aflăm acum. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”, a spus şeful statului.

Despre creșterea numărului de infectări cu COVID-19

Iohannis a spus că este supărător că există un nou val de infectări cu noul coronavirus, arătând că a discutat cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, despre acest subiect, iar acesta i-a transmis că nu se gândeşte la măsuri restrictive, ci la recomandări.

„Este supărător să vedem că iarăşi creşte un val de infectări. Se pare totuşi că în această etapă, pentru aceste forme de virus, vaccinul existent nu are efectul pe care l-am sperat şi pe care ni l-am dorit. Pe de altă parte, cel puţin statisticile spun că nu se produc forme mai grave decât până acum. Am discutat această chestiune cu ministrul Sănătăţii, care gestionează întreaga paletă de măsuri, şi domnul ministru mi-a spus că nu se gândeşte la măsuri restrictive, ci în continuare la recomandări în acest domeniu. Eu sper să aibă dreptate şi să rămânem la atât. Dar o grijă faţă de propria persoană şi faţă de cei apropiaţi este de bun augur în aceste vremuri”, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Despre legile securității naționale

Klaus Iohannis a afirmat că „este clar că nu putem să funcţionăm în secolul XXI cu legi ale securităţii naţionale făcute în ’91 – ’92”.

„Nu preşedintele elaborează legi, nici măcar nu are drept de iniţiativă legislativă preşedintele, aşa că pot să vă spun că eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele, o să vă spună iniţiatorii atunci când prezintă legile respective. (…) Eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialişti să lucreze pe aceste legi, fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice, dacă ne gândim doar la legea de organizare a SIE, care nici .

Iohannis a afirmat că „este clar că nu putem să funcţionăm în secolul XXI cu legi ale securităţii naţionale făcute în ’91 – ’92”, relatează Agerpres.

„Cum vor arăta legile în final, vom vedea. Cert este că s-a început pe nişte drafturi care au fost elaborate de specialişti în domeniu, aşa mi s-a adus mie la cunoştinţă”, a arătat Iohannis.

Totodată, şeful statului a spus că respectivele drafturi „nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ”.

„În momentul în care intră în circuitul legislativ, politicenii se vor putea exprima şi când ajung la mine o să mă exprim şi mai clar şi vă garantez că aceste legi ajung cel puţin de două ori la mine: o dată în CSAT, după care pentru promulgare sau altă procedură. Pot să vă asigur în acest moment că de mine n-o să treacă nicio lege care conţine prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcţionăm”, a adăugat Iohannis.

Totodată, şeful statului a susţinut că draftul legilor este la Guvern. „La mine ajung legile în CSAT şi în procedură legislativă. Nu credeţi că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre într-un circuit de avizare. Nu se întâmplă aşa”, a adăugat şeful statului.

Referitor la declaraţiile sale privind informaţiile pe surse legate de proiectele legilor securităţii naţionale, Iohannis a afirmat că a spus atunci că „este greşit ca, în această fază foarte devreme a drafturilor legilor securităţii să fie lumea agitată, pentru că încă se lucrează şi se va lucra încă foarte mult timp pe ele”.

„Nu orice draft care este elaborat într-o zonă sensibilă trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acel document sau de acea piesă de legislaţie să-şi fi terminat munca aşa cum este prevăzută în Constituţie”, a susţinut şeful statului.

Mai mult, el a arătat că aceste legi „nici nu şi-au început parcursul legislativ”.

„A veni şi a critica un draft care nu a fost pus în discuţie legislativă mi se pare în anumite puncte destul de riscant şi faptul că s-au iscat nenumărate discuţii despre ceva ce nu este încă definit mi-a dat, după părerea mea, dreptate”, a susţinut preşedintele.

El a afirmat că jurnaliştii nu trebuie să se simtă ameninţaţi.

„Ştiţi că nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă. Dimpotrivă. Îmi folosesc puterea pentru a păstra libertatea presei”, a adăugat el. Totodată, referitor la proiectele de legi aduse în discuţie, Iohannis a spus: „Nu le-am citit, nu le-am cenzurat”. măcar nu este compatibilă cu Constituţia după care funcţionează România în anumite articole”, a afirmat președintele.

Despre impozitarea meditațiilor

Klaus Iohannis a declarat că oricine realizează un venit trebuie să plătească un impozit, întrebat cum comentează anunţul ANAF de a-i verifica pe profesorii care dau meditaţii acasă.

El a spus însă că, dacă profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, are „oarece întrebări”.

„Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit şi ANAF are treabă cu colectarea impozitelor şi cu verificarea. Dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, am oarece întrebări în această speţă, însă nu se pot accepta excepţii. Cine face venit trebuie să plătească un impozit corespunzător. Dacă ANAF va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate să devină mai eficientă”, a răspuns Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă mai are foşti colegi care dau meditaţii, şeful statului a afirmat: „Eu cred că mai există profesori care fac meditaţii şi cred că plătesc impozit”.

Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre proiectul „România educată”, despre care a spus că este în pregătire şi în desfăşurare. El a precizat şi că setul de legi pentru acest proiect va fi aprobat în acest an.

„Şi dacă au trecut şase ani şi jumătate, arată doar că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice decât din motive tehnice, dar, încă o dată, ‘România educată’ este un proiect în pregătire şi în desfăşurare. Aceste rezultate nu se datorează proiectului ‘România educată’, aceste rezultate arată de ce este nevoie de proiectul ‘România educată’, pentru care se elaborează acum setul de legi care probabil vor fi aprobate încă în acest an şi cel mai devreme, repet, cel mai devreme, în următorul an şcolar, adică 2023 – 2024, va începe în fine efectiv implementarea proiectului ‘România educată’, care sunt convins că va aduce rezolvări pentru multe din problemele pe care le-aţi enunţat”, a spus şeful statului, răspunzând unei întrebări.