Kovesi: Au existat încercări de a limita eficienţa investigaţiilor. Au eşuat şi datorită reacţiilor instituţiilor europene

‘Ofensiva susţinută a DNA a avut efecte semnificative şi a atras reacţii puternice, atât din partea clasei politice, cât şi a societăţii civile şi a observatorilor externi. Investigaţiile efectuate au fost primite cu speranţă şi încredere de către societate, dar nu este mai puţin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni din toate partidele şi din oameni de afaceri, care se simte ameninţat şi care încearcă să îşi menţină controlul asupra resurselor publice. Au existat încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu funcţii de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie’, a afirmat Kovesi, la dezbaterea publică din PE pe tema MCV care funcţionează pentru România şi Bulgaria.

Ea a spus că cele mai multe dintre aceste încercări au eşuat, iar luările publice de poziţie ale CE, PE ori reprezentanţilor ambasadelor occidentale la Bucureşti au contribuit esenţial la retragerea de pe agendă a unor astfel propuneri şi au oferit încredere societăţii civile româneşti pentru a reacţiona ferm faţă de asemenea tentative.

‘Într-un asemenea context, MCV a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor înregistrate de România. Mecanismul ne-a ajutat să ne evaluăm activitatea prin raportare la un cadru neutru, tehnic, a contribuit la menţinerea temelor legate de corupţie şi de reforma sistemului judiciar pe agenda clasei politice, a ajutat la stabilirea de priorităţi, obiective clare şi măsuri şi a remarcat derapajele de la obligaţiile asumate de statul român odată cu aderarea la UE. Rolul MCV în evoluţiile pe care le-am prezentat este indiscutabil şi cred că nu greşesc dacă afirm că în lipsa unui asemenea mecanism reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o’, a susţinut şeful DNA.

Kovesi a subliniat că, pentru România, corupţia a reprezentat o problemă sistemică, fiind dezvoltat în timp un sistem de legături între politicieni, oameni de afaceri şi funcţionari publici care acţionau concertat pentru fraudarea resurselor publice.

‘Datele statistice şi evaluările CE din ultimii ani confirmă creşterea eficienţei investigaţiilor DNA. Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, ca şi importanţa funcţiei persoanelor investigate. În 2014 numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat faţă de 2006. Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în 2014 în dosarele DNA a crescut de peste 7 ori. Din 2007 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 48 de demnitari: 1 fost prim-ministru (acelaşi în 3 dosare distincte), 1 viceprim-ministru, 8 miniştri, 29 deputaţi şi 7 senatori. Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie 1 fost prim-ministru, 6 miniştri, 15 deputaţi şi 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluţionare’, a arătat Kovesi.

Ea a adăugat că un semn clar al independenţei şi eficienţei DNA îl reprezintă faptul că, numai în 2014, a solicitat Parlamentului României încuviinţarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una înaintată PE, fiind cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi într-un an.

În opinia sa, calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea combaterea corupţiei în sistemul judiciar a fost una dintre priorităţile DNA, dar şi unul dintre obiectivele monitorizării Comisiei.

‘Din 2007 până în prezent au fost trimişi în judecată 110 magistraţi, dintre care 56 au fost deja condamnaţi, restul cazurilor fiind în curs de soluţionare. Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro. Cu această sumă odată executată, s-ar putea dubla salariile medicilor din România’, a mai spus Kovesi.

Ea a amintit că, potrivit unui studiu sociologic recent, DNA este instituţia din sistemul judiciar care beneficiază de cea mai mare încredere.

‘Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Creşterea încrederii cetăţenilor în DNA a avut drept consecinţă faptul că numărul persoanelor care au denunţat infracţiuni de corupţie în 2014 a crescut cu 75% faţă de anul 2013, ceea ce confirmă o modificare de mentalitate cu privire la acceptabilitatea socială a acestui fenomen’, a mai arătat Codruţa Kovesi.

Potrivit acesteia, în Raportul anticorupţie al UE, publicat în februarie 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Kovesi a mai precizat că pedepsirea funcţionarilor corupţi nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate şi înlăturate riscurile şi vulnerabilităţile care conduc la comiterea faptelor de corupţie.

‘DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi asigurarea unui act de justiţie corect, echilibrat, fără partizanat, astfel încât egalitatea în faţa acţiunii justiţiei să nu poată fi pusă sub semnul întrebării. Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noştri instituţionali din România şi privim cu încredere către instituţiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate şi deschidere, în beneficiul statului de drept şi cetăţeanului român’, a mai spus Laura Codruţa Kovesi.