Kovesi: Dezincriminarea abuzului în serviciu ar anula recuperarea prejudiciilor. În 2015 am recuperat 620 de milioane euro

‘Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (…) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiţi statului român, dar dacă această infracţiune va fi dezincriminată, statul român îşi ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectaţi cetăţenii, prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani’, a declarat Kovesi, la Digi 24.

Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupţie se referă la infracţiunea de abuz în serviciu.

‘Astăzi în DNA avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracţiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situaţia în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecinţa cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situaţii, şi anume de prejudiciile care sunt create’, a precizat şefa DNA.

Kovesi, a mai afirmat, joi seara, că analiza efectuată de procurorii anticorupţie a dus la concluzia că infracţiunea de abuz în serviciu nu trebuie dezincriminată, deoarece legislaţia în domeniu este una clară şi previzibilă, iar practica judiciară din ultimii zece ani a fost unitară.

‘Analiza noastră, foarte temeinică, a dus la concluzia că nu trebuie dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu şi nu trebuie redefinită, deoarece practica instanţelor din ultimii zece ani este extrem de clară, este uniformă. Judecătorii au ştiut exact, în fiecare situaţie, cum să reţină această faptă, nu a fost niciun fel de interpretare diferită. Atunci când timp de 10 ani practica este unitară pe un domeniu înseamnă că legea este bună. Dacă legea nu este bună, nu este previzibilă, este interpretabilă, atunci avem practică judiciară neunitară. (…) Am văzut hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (…) care pot constitui manuale de drept pentru studenţii de la facultăţile de drept, atât de bine sunt motivate şi atât de temeinice sunt analiza probelor şi analiza infracţiunii care se reţine în sarcina inculpaţilor’, a declarat Kovesi, la Digi 24.

Potrivit acesteia, analiza a vizat şi practica Curţii Constituţionale, concluzia fiind că toate excepţiile de neconstituţionalitate ridicate până acum în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu au fost respinse.

‘O a doua analiză pe care am făcut-o a fost analiza practicii Curţii Constituţionale. Ce am constatat? În ultimii zece ani a fost invocată în faţa Curţii Constituţionale această excepţie şi de fiecare dată ea a fost respinsă. De la data la care aceste excepţii au fost respinse, legislaţia nu s-a schimbat, legislaţia a rămas aceeaşi. Deci, şi Curtea Constituţională a avut o practică clară, în sensul că acest text de lege care este supus analizei este concordant cu Constituţia şi este constituţional. Acum, după zece ani, s-au trezit nişte funcţionari prinşi de DNA, trimişi în judecată, că legea nu mai este previzibilă, doar când au fost prinşi, înainte de a fi prinşi legea era previzibilă’, a afirmat şefa DNA.

Ea a adăugat că a fost analizată şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a rezultat că nu există nicio hotărâre a acestei instanţe cu privire la abuzul în serviciu, în sensul că această infracţiune nu ar fi predictibilă sau că statul român, incriminând această infracţiune, a încălcat dreptul vreunui cetăţean.

‘Cea de-a patra analiză pe care am făcut-o (…) a vizat evaluările făcute de experţii internaţionali. Pot să vă spun că în 2012 şi în 2013, experţii ONU au verificat concordanţa legislaţiei naţionale cu Convenţia împotriva corupţiei la care România este parte şi au constatat că există concordanţă între textul din legislaţia naţională şi Convenţia internaţională’, a mai spus Kovesi.

Ea a respins şi ideea vehiculată în spaţiul public, conform căreia incriminarea abuzului în serviciu ar bloca activitatea în instituţiile publice, funcţionarii temându-se că ar putea fi puşi sub acuzare pentru orice semnătură.

‘În excepţiile care au fost invocate şi în apărările făcute am văzut că anumiţi funcţionari publici s-au trezit că legea nu este previzibilă şi am văzut că au încercat să spună în spaţiul public că funcţionarii nu ştiu ce au de făcut. Vreau să vă spun că sunt mii şi mii de funcţionari în România care îşi îndeplinesc cu bună credinţă atribuţiile şi care sunt cinstiţi şi oneşti, care zilnic semnează contracte, organizează licitaţii şi nu este niciun fel de problemă. Şi mi se pare că prin acest gen de abordare se încearcă generalizarea şi crearea unei probleme pentru un întreg corp profesional’, a argumentat Kovesi.

În opinia sa, dezincriminarea abuzului în serviciu ar avea ca efect, pe lângă punerea în libertate a celor deja condamnaţi, creşterea numărului celor care vor administra discreţionar banul public, fără a se mai teme de consecinţe.

‘Haideţi să luăm cazul unui condamnat la pedeapsa închisorii cu executare pentru abuz în serviciu. În momentul în care această decizie este publicată, el iese din puşcărie, pleacă acasă ca şi când nu s-a întâmplat nimic. (…) Pe viitor, să nu ne mai aşteptăm ca funcţionarii şi demnitarii să fie responsabili şi să avem aşteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. (…) Sunt consecinţe extrem de serioase. Lupta cu corupţia şi rezultatele în lupta cu corupţia sunt legate foarte clar de statul de drept. Or, statul de drept nu este un moft. (…) Prin aceste investigaţii, DNA a contribuit la consolidarea statului de drept. Cu toţii ne dorim o Românie mai curată, cu toţii ne dorim o Românie care să nu fie coruptă, ori statul trebuie să fie responsabil să vadă: avem suficiente instrumente să obţinem acest rezultat, să avem o Românie fără corupţie, sau mergem ca şi până acum’, a mai spus Laura Codruţa Kovesi.