‘Este important că ANAF a fost sensibilă la ce am declarat cu puţin timp în urmă. (…) Este important, totuşi, că instituţiile statului au început un dialog, chiar dacă provocat de DNA, dar cel mai important este să se găsească şi măsuri. Aşa cum am văzut din punctul de vedere trimis de ANAF, sunt foarte multe situaţii în care ei spun că nu pot executa aceste hotărâri definitive şi nu pot valorifica sumele de bani confiscate. Este important să fie adoptate măsuri legislative, administrative, de reorganizare instituţională dacă este necesar. Ceea ce este totuşi, îngrijorător, este că aceste motive pentru care nu s-au executat hotărârile judecătoreşti nu au apărut la începutul acestui an. Probabil, ele existau şi în anii anteriori şi probabil nimeni nu a dat atenţie modificării acestor impedimente şi executării efective a tuturor bunurilor confiscate’, a afirmat Kovesi.
Ea consideră că pe lângă înfiinţarea unei noi agenţii trebuie rezolvate şi celelalte impedimente semnalate de ANAF.
Tot în interviu, Kovesi respinge acuzaţia că DNA blochează fondurile europene.
‘Este total falsă această acuzaţie. Pot să vă zic că, în prezent, procurorii din DNA au înregistrat în primele nouă luni ale anului în jur de 800 de dosare cu fonduri europene. Marea majoritate a sesizărilor sunt venite de la instituţii ale statului care au atribuţii de control pe aceste fonduri, în principal Corpurile de control ale diferitelor ministere. Sunt foarte multe sesizări venite şi de la persoane fizice, peste 450 de dosare cu acest obiect au fost soluţionate doar în nouă luni de procurorii DNA. Am observat că de foarte multe ori aceste sesizări vizează doar anumite vicii de procedură care nu întotdeauna atrag şi o răspundere de natură penală. Deci, nu orice viciu într-o procedură cu fonduri europene este neapărat o infracţiune’, a precizat ea.
Kovesi a explicat că procurorii anticorupţie nu anchetează oportunitatea cheltuirii fondurilor europene, ci anumite infracţiuni legate de folosirea acestora.
‘Noi, dacă spre exemplu facem investigaţie cu privire la o persoană care furnizează date despre licitaţia care urmează să aibă loc, putem investiga acea persoană, dar noi nu avem legătură mai departe cu ce se întâmplă în licitaţie. Fiecare minister, fiecare instituţie publică poate să-şi continue licitaţia, poate să refacă licitaţia, să respecte legea în ceea ce priveşte achiziţia publică. Nu este problema DNA cum cheltuie ei banii, cum desfăşoară licitaţia mai departe dacă în desfăşurarea acelei licitaţii sau în modul în care se cheltuie banii din fonduri europene nu se comite o infracţiune de competenţa DNA’, a adăugat şefa DNA.
Pe de altă parte, ea a precizat că în primele nouă luni ale anului sunt peste 187 de milioane de euro valori indisponibilizate de către procurori prin instituirea unor sechestre, prin blocarea unor sume de bani sau ridicarea acestora şi depunerea în diverse conturi bancare.
‘Este important ca, pe lângă investigaţia penală, să existe şi o investigaţie financiară, să încercăm să recuperăm prejudiciile mai ales atunci când ele sunt cauzate statului şi bugetului de stat, pentru că în principal acest gen de fapte le investighează DNA. Şi, nu în ultimul rând, este important să dispunem şi confiscări pe sumele de bani pe care persoanele pe care le cercetăm le dobândesc în mod ilicit’, a mai subliniat Kovesi.