L’Express: “Moscova pierde la cazinoul cipriot”

 Autorităţile încearcă să limiteze fuga capitalurilor, iar preşedintele ţării doreşte deschiderea unei anchete pentru identificarea celor vinovaţi de acest dezastru. În tot acest context am asistat însă şi la o confruntare între un model mafiot de practici financiare şi dorinţa Uniunii Europene de a impune reguli de transparenţă bancară pe teritoriul său.

„Moscova pierde la cazinoul cipriot”. Sub acest titlu analizează revista franceză L’Express ceea ce s-a întîmplat în Cipru, ţară devenită o placă turnantă pentru reciclarea banilor necinstiţi, în special a celor provenind de la magnaţii ruşi. Cîteva date şi cifre pun în evidenţă tot caracterul aberant al acestei economii „bancare” adoptată de ciprioţi, pe de o parte cu lăcomie şi pe de altă parte cu naivitate.

Cum e posibil ca o ţară atît de mică precum Cipru să fie… al doilea investitor străin în Rusia? Înainte de a răspunde la această întrebare să reţinem că o altă ţară mică, Luxemburgul, este de fapt primul investitor străin în Rusia… Undeva, ceva nu este în regulă cînd în astfel de ţări se concentrează imense sume de bani într-un număr excesiv de bănci. Specialiştii de la revista L’Express mai arată că fondurile cipriote investite în Rusia sunt de opt ori mai mari decît… cele germane, scrie RFI Romania. 

Dificil de crezut deci că populaţia cipriotă, care îşi trage veniturile în special din turism şi din uleiul de măsline, deţine astfel de sume imense. De fapt, ruşii au creat în Cipru un veritabil circuit bancar. Cum o treime din economia rusă scapă oricărui control, banii fără justificare legală sunt întîi transferaţi în Cipru, iar apoi, astfel „spălaţi”, sunt redirecţionaţi spre economia rusă.

Şi totul sub ochii binevoitori ai autorităţilor cipriote care rareori semnalează pe teritoriul lor vreo tranzacţie suspectă (reproş formulat de Serviciile de informaţii americane, CIA). Din surse germane se afirmă că în 2011 în jur de 80 de miliarde de euro au părăsit Rusia, şi că o mare parte din aceşti bani a tranzitat prin Cipru. Este adevărat că nici Uniunea Europeană nu a pus la punct un veritabil arsenal de măsuri destinate să stopeze spălarea de bani. De mai mulţi ani însă Bruxelles-ul le cere autorităţilor cipriote să oprească aceste practici, avertizînd că prosperitatea pe care le aduc ele insulei Cipru este iluzorie…

Iată de ce putem spune că pe Insula Cipru a avut loc o înfruntare între două maniere de a gîndi economia: una de tip mafiot şi alta marcată de reguli, transparenţă şi responsabilitate. Încercarea ruşilor da transforma insula Cipru într-un fel de micro-colonie a lor pe teritoriul Uniunii Europene s-a mai manifestat şi altfel: Moscova a vrut să-şi rezerve exploatarea de gaz metan cipriot, este vorba de mari zăcăminte descoperite în lagul coastelor cipriote. Cam ciudat, cînd ne gîndim că Rusia deţine deja primele rezerve mondiale de gaz metan. Potrivit revistei L’Express, prin această manevră ruşii au dorit de fapt să împiedice diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a europenilor…

Pentru moment, cum scrie L’Express, Moscova a pierdut însă la „cazinoul” pe care îl avea în Cipru, şi poate că a pierdut chiar maşina de spălat bani creată acolo cu complicitatea naivă a populaţiei cipriote şi cea mai puţin naivă a responsabililor politici de pe insulă. Alte astfel de „cazinouri” continuă însă să funcţioneze.

Într-o depeşă a Agenţiei France Presse se arată că Bruxelles-ul priveşte cu nelinişte acum la modelul economic al Luxemburgului. Sectorul financiar al micului ducat este şi el supra-dimensionat în raport cu restul economiei sale, chiar dacă Luxembrugul pretinde că acest sector are un caracter internaţional. Sectorul bancar al Luxemburgului numără 141 de bănci reprezentînd 26 de ţări, iar pentru moment soliditarea sa este asigurată de principiul secretului bancar. Ce practici se ascund în spatele acestui principiul atît de preţios pentru paradisurile fiscale, probabil că vom afla cu ocazia unei viitoare crize.