La doi ani de insolvenţă, Hidroconstrucţia va depune un plan de reorganizare

Potrivit unui comunicat al companiei, planul de redresare al Hidroconstrucţia, cel mai mare antreprenor român în domeniul construcţiilor hidroenergetice, defineşte priorităţile strategice, conţine măsurile implementate pentru susţinerea proiectelor critice şi identifică proiectele a căror derulare s-a dovedit viabilă din punct de vedere financiar, scrie Agerpres.

Printre măsurile avute în vedere pentru redresarea companiei se numără continuarea lucrărilor de construcţii hidrotehnice în amenajările hidro energetice (AHE) Răstoliţa, Surduc-Siriu, a râului Jiu pe sector Livezeni-Bumbeşti, a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig, a râului Siret pe sectorul Cosmeşti-Movileni, Complexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna Motru Tismana etapa a II-a, Cerna-Belareca.

De asemenea, planul se referă şi la finalizarea reţelelor de apă şi canalizare în Blaj, Lupeni Est, Arad, Târgu Mureş, Câmpia Turzii, Galaţi, Cârţişoara, Viforoasa (Jud. Mureş), Turnu Roşu (Jud. Sibiu), Sighetul Marmaţiei-Vişeul de Sus, Baia Mare.

Hidroconstrucţia va mai include în planul de reorganizare: extinderea şi reabilitarea aducţiunii Stejaru-Bacău; extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Bacău-Mărgineni şi Tudor Vladimirescu-Galaţi; captarea, tratarea şi aducţiunea de apă potabilă din zona Râuşor comuna Râu de Mori, Hunedoara; modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere (DJ 703M Perişani-Cornet din Vâlcea) şi a infrastructurii de transport din Câmpeni-Alba; regularizarea pârâului Bistriţa pe sectorul Costeşti-Băbeni, jud. Vâlcea; reabilitarea amenajării de irigaţii Olt Călmăţui, judeţul Teleorman; proiectarea şi execuţia lucrărilor de „regularizare pârâu Bascov amonte de confluenţă cu râul Argeş, judeţul Argeş; lucrări de reparaţii zona cu deficienţe galerie betonată la Aducţiunea principală Bistriţa-Tismana.

Totodată, prin planul de reorganizare Hidroconstrucţia urmăreşte dezvoltarea ariei de lucrări de îmbunătăţiri funciare, o componentă pe care societatea a dezvoltat-o activ în ultimii ani, alături de cea privind lucrările edilitare pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canal şi a staţiilor de tratare a apelor.

În acest sens, societatea se concentrează pe participarea la licitaţii pentru proiecte de mare anvergură în infrastructura de irigaţii: Canalul Magistral Siret-Bărăgan (etapa I), o investiţie de un miliard de lei menită să asigure surse stabile de apă pentru terenurile agricole din judeţul Vrancea, reabilitarea sistemelor de irigaţii Nicoreşti-Tecuci şi Peceneaga-Turcoaia-Măcin în judeţele Galaţi şi Tulcea, o investiţie de peste 300 milioane lei, pentru a susţine capacităţile de irigare esenţiale pentru agricultura regională, modernizarea staţiilor de pompare şi a canalelor de irigaţii din Mostiştea VI, Călăraşi, o iniţiativă de 406 milioane de lei pentru a sprijini aprovizionarea durabilă cu apă.

„Susţinerea planului de redresare şi expansiune al Hidroconstrucţia nu poate să se întâmple fără aplecarea către elementul esenţial: oamenii. De aceea, o parte importantă din plan o constituie transformarea organizaţională prin adoptarea unei culturi orientate spre performanţă şi excelenţă operaţională”, a declarat Mihai Marin, Director General Hidroconstrucţia, citat în comunicat.

Din planul de transformare organizaţională fac parte simplificarea structurii prin centralizarea operaţiunilor şi eliminarea filialelor regionale pentru a optimiza coordonarea şi controlul costurilor, strategie de business adaptată cerinţelor dinamice ale pieţei, dar şi un sistem de management al performanţei şi stimulare a optimizării în execuţie.

„În 2022, în urma contextului economic plin de provocări, cum ar fi creşterea galopantă a preţurilor din energie şi din sectorul materialelor de construcţii cauzată de pandemia de COVID 19 dublată de reacţia întârziată a instituţiilor statului pentru restabilirea echilibrului prestaţiilor şi împărţirea riscurilor în contractele publice, blocarea de către stat a unor investiţii în curs de derulare, lipsa forţei de muncă specializată, compania cu capital privat 100% românesc a ajuns în imposibilitatea de a susţine derularea celor 53 de contracte aflate la momentul respectiv în portofoliu, proiecte deosebit de complexe şi care impuneau provocări financiare şi operaţionale semnificative”, se mai scrie în comunicat.

Potrivit sursei citate, fără niciun sprijin financiar extern, în ianuarie 2022, Hidroconstrucţia a ales soluţia intrării în insolvenţă pentru a se putea astfel reorganiza sub protecţia legii.

În acelaşi an, în luna noiembrie, Electromontaj SA, companie privată cu capital 100% românesc, lider pe piaţa construcţiilor energetice din România, a decis să intre într-un parteneriat economic şi corporativ cu Hidroconstrucţia prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al companiei, 63.37%.

În prezent, Hidroconstrucţia este în insolvenţă sub supravegherea administratorului judiciar, consorţiul alcătuit de Muşat & Asociaţii – Restructuring\lnsolvency S.P.R.L. şi Infinexa Restructuring S.P.R.L. şi are în derulare 18 de proiecte.

Hidroconstrucţia are ca domeniu principal de activitate execuţia lucrărilor de construcţii hidroenergetice şi hidrotehnice la suprafaţă şi în subteran, pe lângă lucrările cu specific hidroenergetic, executând lucrări civile şi industriale, drumuri şi poduri, lucrări edilitare, lucrări de îmbunătăţiri funciare, exploatări de cariere şi balastiere, reparaţii de utilaje, confecţii metalice şi prefabricate din beton armat.

Înfiinţată în anul 1950, ca unic constructor al investiţiei hidroenergetice de la Bicaz, compania a dezvoltat, de-a lungul timpului, o expertiză unică în România pentru toate lucrările de construcţii hidroenergetice şi hidrotehnice, atât de suprafaţă, cât şi subterane, printre care se evidenţiază amenajarea hidroenergetică (AHE) de la Bicaz, AHE de pe Dunăre de la Porţile de Fier I şi II, amenajările complexe (energetice, apărare împotriva inundaţiilor, protecţie mediu etc) pe râurile Bistriţa, Siret, Argeş, Olt, Someş, Jiu etc.