Ce ne aşteaptă în 2013

Doi ani de recesiune acută, unul de creştere anemică şi încă unul de stagnare economică – performanţa economiei române de la declanşarea crizei globale. În acest timp, statul a crescut taxele şi impozitele şi a dus datoria publică de la 13,4% din PIB în 2008 la 34,8% din PIB în octombrie 2012. Cei care privesc cu mult optimism la anul viitor e foarte posibil să fie dezamăgiţi.

Eternul optimism al FMI, contrazis mereu de fapte

Bastionul finanţării statelor falite şi al prognozelor permanent revizuite, FMI încă vede o creştere economică pentru România în 2013. E drept, mai mică.

În 2011, FMI considera că în 2012 produsul intern brut al României va creşte în termeni reali cu 4,4%, prognoză ce a fost apoi revizuită la 3,5%, apoi la 1,8-2,3%, pentru ca în iarna acestui an să se răzgândească şi să modifice ţinta de creştere la 1,5-2%. S-a hotărât, în cele din urmă, pentru un plus de 0,9% în acest an.

Optimismul FMI a scăzut puternic în ultima vreme, dar Fondul s-ar putea dovedi, totuşi prea optimist.

ING, de pildă, şi-a revizuit în scădere prognoza economică de la +0,5% la stangnare în acest an. Analiştii BCR se aşteaptă la o creştere economică în marja 0-0,2%. UniCredit prognozează o creştere de 0,2% în acest an.

În aprilie 2012, FMI credea că va fi reluată creşterea economică în lume, apoi îndatorarea excesivă şi perspectivele slabe de creştere i-au tăiat optimismul. În prognoza de primăvară din acest an, în dreptul României era trecută o creştere de 3% în 2013. În toamnă, s-a mai tăiat un pic până la 2,5%.

Pentru zona euro, destinaţia predilectă a exporturilor româneşti, Fondul prognozează o stagnare în prima parte a anului viitor şi o creştere uşoară în partea a doua a anului. Comisia Europeană ia în calcul o creştere de 0,1% în zona euro în 2013 şi un avans de 2,2% pentru România.

Băncile au prognoze mai pesimiste. BCR crede că economia României va creşte cu 1% în 2013, UniCredit prognozează un avans de 1,3%, pe fondul unui consum privat cu o creştere modestă. Cei de la ING sunt mai pesimişti şi au revizuit ţinta de la 1,6% la un avans neglijabil al PIB de 0,5%.

Chiar şi după prognozele oficiale, creşterea economică a României este cu mult sub cea a grupului de ţări din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Ungariei, care are, de asemenea, probleme).

România a arătat că nu are capacitatea de a creşte economic fără investiţii străine. Săderea puternică a finanţării externe după anul 2008 la doar 1,5 miliarde de euro (1,1% din PIB, cea mai slabă performanţă din regiune) a lăsat economia în băltire şi pe români împrumutaţi la FMI, instituţie sub tutela căreia suntem la cel de-al doilea acord şi îl căutăm pe cel de-al treilea.

A treia oară e cu noroc?

Guvernul nu a reuşit să atingă cele mai multe ţinte din actualul acord de împrumut cu FMI şi UE. Decidenţii politici, de la preşedintele Traian Băsescu, la premierul Victor Ponta şi guvernatorul Mugur Isărescu, au declarat că vom încheia un nou acord cu creditorii externi după ce acesta va expira la începutul anului viitor. Răspunsul a fost unul negativ: România trebuie să îndeplinească sarcinile actuale şi apoi să vină după alţi bani.

Lipsa reformelor din 2009 şi până acum ne pune în situaţia unică de a căuta trei acorduri consecutive cu Fondul. După cum declarau persoane importante din BNR, nu mai este nevoie de alţi bani în rezerva valutară din împrumuturi. De ştampila FMI statul are însă nevoie pentru ca investitorii să finanţeze în continuare datoria publică la costuri relativ rezonabile.

Guvernul are de plătit datorii de 75,8 miliarde de lei în 2013 (17 miliarde de euro), din care principalul reprezintă 64 de miliarde de lei, restul sumei fiind dobânzile şi comisioanele – suma include prognoza Finanţelor pentru necesarul de finanţare a  deficitului bugetar.

Tot în 2013 avem de plătit 992 de milioane de euro către FMI, parte din împrumutul care a intrat direct în conturile Ministerului de Finanţe în 2009-2010 pentru plata cheltuielilor curente ale statului, când Trezoreria nu reuşea să împrumute bani din piaţă.

Şi de la Banca Naţională vor fi plătite tranşe de 4 miliarde de euro către Fond în 2013 din rezerva valutară.

Greu şi pentru leu

2012 a fost un an prost pentru leu, care a pierdut 3% în faţa euro – cea mai proastă performanţă regională – şi a atins minime istorice în perioada iulie-august.

Comisia Naţională de Prognoză şi Guvernul ne promit un curs de 4,5 lei/euro în 2013, însă deficitul mare de cont curent va pune presiune suplimentară pe leu anul viitor. ING se aşteaptă ca leul să termine 2013 la 4,75 unităţi pentru un euro, iar UniCredit are în vedere un curs mediu de 4,7 lei/euro. Totuşi, în ultimele zile, leul a cunoscut o apreciere, pe fondul unei percepţii de stabilitate politică, după publicarea rezultatelor alegerilor şi formarea noului cabinet, dar nu se poate spune că aceasta va fi o tendinţă.

Coaliţia anti-austeritate câştigă alegerile şi anunţă primele măsuri de austeritate 

Ţinta de deficit de 2,2% din PIB asumată pentru 2013 lasă puţin loc statului pentru a renunţa la politicile de austeritate.

Câştigătorii alegerilor au promis scăderi de taxe şi impozite pentru a da un imbold economiei. Însă, prima măsură de după anunţarea rezultatelor electorale a fost creşterea taxelor auto şi adoptarea unei Hotărâri de Guvern care va duce la creşterea taxelor locale, inclusiv a impozitului pe casă. Pe partea de cheltuieli, a fost anunţată îngheţarea salariilor bugetarilor, după o creştere înghiţită imediat de inflaţie, creşterea preţurilor afectând şi pe cei din mediul privat care nu au beneficiat de indexări salariale. De altfel, luna septembrie a adus şi o scădere în termeni reali a salariilor, pentru prima oară din iunie 2011.

Pentru ca guvernul să aplice reducerile de taxe şi impozite promise în campanie şi în programul de guvernare – reducerea contribuţiei la asigurările sociale cu 5 puncte procentuale în următorii 4 ani, reducerea TVA la 19% în aceeaşi perioadă şi cotă diferenţiată de 9% pentru alimente – trebuie să scadă cheltuielile. Însă numai pentru investiţiile în infrastructură asumate pentru anul viitor este nevoie de foarte mulţi bani. Statul ar urma să finalizeze în 2013 peste 200 de kilometri de autostradă şi să reabiliteze peste 400 de kilometri de drumuri naţionale cu fonduri de la bugetul de stat.

Inflaţia va rămâne peste ţinta BNR

BNR ţinteşte o inflaţie de 2,5% în 2013, însă cei mai mulţi analişti nu cred că atigerea acestei ţinte este posibilă. Una dintre marile provocări pentru anul viitor este creşterea preţurilor la energie. Gazul intern pentru populaţie se va scumpi cu aproape 20%, în timp ce comapaniile vor plăti de 2,6 ori mai mult pentru gazele din producţia internă. Potrivit calendarului, preţul energiei electrice ar urma să fie cu 8% mai mare pentru populaţie în 2013, cu o creştere de 6% din prima zi. Şi preţul carburanţilor va creşte ca urmare a creşterii accizelor. Mai mult, accizele vor trage mai mulţi bani din buzunarele românilor din cauza cursului nefavorabil la care se calculează în euro.

Cei de la ING cred că inflaţia va ajunge la peste 6% în prima parte a anului viitor şi va fi de 4,6% în decembrie 2013. UniCredit are în vedere o rată medie a inflaţiei de 4% pentru 2013 şi o rată de 3,6% în luna decembrie, iar Raiffeisen se aşteaptă ca rata să ajungă a 5% în prima parte a anului viitor.

Băncile, lovite de creditele neperformante. Clienţii ar putea avea un an bun

Rata creditelor neperformante a ajuns la 17,34% în septembrie, de al 14,18% în anul anterior, şi sunt bănci unde rata ajunge la 25%. În 2011, analiştii bancari se aşteptau ca 2012 să se atingă vârful de neplată şi apoi rata să scadă treptat. Acum îşi spun speranţa în 2013, în condiţiile în care multe bănci nu mai ştiu de ceva vreme ce înseamnă profitul şi au trecut la restructurări masive de personal, în cele din urmă.

Debitorii români persoane fizice nu sunt protejaţi în faţa creditorilor. România nu are o lege a insolvenţei particularilor şi nici nu va avea prea curând, din moment ce actuala putere a decis să nu mai susţină proiectele pe care le susţinea din opoziţie.

Însă, clienţii băncilor care încă îşi plătesc ratele şi sunt afectaţi de clauzele contractuale abuzive ar putea avea un an bun în 2013. În luna februarie, noile prevederi ale Codului de procedură civilă ar urma să intre în vigoare, modificările legislative urmând să lase cale liberă Protecţiei consumatorilor să ceară în instanţă eliminarea tuturor clauzelor abuzive din contracte.

RCA mai scump de la anul

Firmele de asigurări care au cele mai mici preţuri la asigurarea de răspundere civilă auto ar putea să fie nevoite să crească tarifele la începutul lui 2013. Decontarea directă între firme ar urma să intre în vigoare în curând, ceea ce va duce la scăderea atractivităţii poliţelor cu preţuri de dumping. Mai mult, multe firme înregistrează deja pierderi pe aceaste poliţe de asigurare sau plătesc cu întârziere. Tarifele ar putea creşte cu 40%, dacă firmele vor respecta noile prevederi legislative.