La noile licitaţii pentru infrastructură s-au înscris şi constructori care au terminat vechile autostrăzi înainte de termen

Sursa foto: forumul Asociaţiei Pro Infrastructură

Într-o ţară unde finalizarea la termen a unor lucrări de infrastructură este un lucru rar, Tirrena Scavi şi firmele lui Dorin Umbrărescu pot fi considerate cele mai performante companii de construcţii autostrăzi din România, având în vedere că au reuşit performanţa de a finaliza şosele de mare viteză în avans.

În decembrie 2015, Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA a finalizat lotul 2 al autostrăzii Timişoara – Lugoj (25,62 kilometri), cu şapte luni mai devreme faţă de termenul contractual.

Italienii urmează să finalizeze în noiembrie şi lotul 3 din autostrada Sebeş – Turda (A10).

De asemenea, în octombrie 2012, Asocierea SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL – CARENA SpA IMPRESA DI COSTRUZIONI a finalizat la rândul său lotul 1 din Autostrada Timişoara – Lugoj (9,5 kilometri), cu şase luni în avans.

Atât Tirrena Scavi cât şi firmele lui Umbrărescu s-au înscris la noile licitaţii de la Drumuri, în ciuda nemulţumirilor cu privire la condiţiile din noile contracte reclamate de asociaţii de profil sau de către alţi constructori.

Astfel, acestea au depus oferte atât pentru secţiunea de sud a Autostrăzii de Centură a Capitalei, secţiunile 1 şi 5 ale Autostrăzii Sibiu – Piteşti şi Drumul Expres Craiova – Piteşti.

„În ciuda faptului că pe lista de ofertanți există și companii foarte serioase și 100% capabile să ducă la bun sfârșit astfel de proiecte majore, avem și constructori care prezintă riscuri evidente, cu experiență redusă în execuția de autostrăzi și/sau cu situații financiare mult mai puțin solide în comparație cu marile companii din Europa”, spun reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.

Potrivit acestora, din cauza ordinului de ministru 600/2017 emis de Răzvan Cuc în mai 2017, de pe listă lipsesc câteva nume grele (Strabag, Max Boegl sau Geiger), iar companiile serioase foarte probabil licitează la o valoare foarte apropiată de costul estimat pentru a-și acoperi riscurile generate de acest ordin de ministru.

„Aceste licitatii lansate nu înseamnă nimic dacă vor fi anulate ulterior sau dacă în urma lor vom avea desemnați constructori incapabili să-și acopere costurile și riscurile, ajungând la rezilierea contractelor, așa cum s-a întâmplat pe A3 Suplacu de Barcău-Borș (Corsan-Corviam, Spania) sau A7 Centura Bacău (Eko, Turcia)”, mai spun reprezentanţii API.

Nemulţumite de OMT 600/2017, mai multe firme de construcţii, printre care Strabag, Max Boegl, Geiger, Hidroconstrucţia, PORR, precum şi Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO) au semnat un Memorandum de 31 de pagini prin care cer anularea acestui ordin de ministru.  Ordinul prevede, printre altele, ca disputele dintre constructori şi statul român să fie soluţionate în instanţele româneşti, şi nu în Comisii de Adjudecare a Disputelor (CAD) şi la Curtea de Arbitraj de la Paris ca până acum.

Şi cu autostrada surpată, şi cu banii luaţi

Schimbarea modului de soluţionare a litigiilor a avut loc după ce Curtea de Arbitraj de la Paris a obligat România în luna martie la plata unor despăgubiri de 83 de milioane de lei către italienii de la Salini, care au construit lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, ulterior demolat şi refăcut în regie proprie de Compania de Autostrăzi. Decizia Curţii de Arbitraj de la Paris era una intermediară şi mai putea fi atacată.

În ciuda nemulţumirii faţă de noile condiţii contractuale, CNAIR a primit zeci de oferte în cadrul licitaţiilor lansate anul acesta pentru proiecte ca Autostrada de Centură a Capitalei, Autostrada Sibiu – Piteşti şi Drumul Expres Craiova – Piteşti.

La cele mai noi licitaţii s-au înscris şi membri ai ARACO, precum italienii de la Astaldi, care au realizat Pasajul Basarab, lucrare-simbol a Capitalei din perioada post-decembristă. Mai nou, la licitaţiile de autostrăzi au depus ofertă şi austriecii de la PORR, care au semnat direct acel Memorandum.