Cea mai mare luptă din istoria Bursei, mâine la SIF Muntenia. Miza: sute de milioane lei cash

SIF Muntenia (simbol bursier SIF4) este a 12-a cea mai mare companie românească, cotată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu o valoare de piaţă de peste 575 milioane de lei, adică de mai puţin de jumătate din valoarea propriului portofoliului.

La SIF Muntenia va avea loc cea mai mare confruntare dintre acţionarii unei aceleiaşi companii, înregistrată în istoria BVB.

Şansele, care până nu demult aplecau balanţa în favoarea contestatarilor, par să se fi echilibrat după ce, aseară, administratorii actuali ai SIF Muntenia au suspendat milioane de voturi ale oponenţilor.

Între timp, CNVM verifică limitarea dreptul de vot în AGA SIF Muntenia. AIPC consideră limitarea ilegală.

„Poate fi prima dintr-o serie de campanii de răsturnare a conducerilor celorlalte Societăţi de Investiţii Financiare (SIF), în funcţie şi de felul în care acestea au reuşit să negocieze cu marii lor acţionari, însetaţi de cash“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, care a acceptat să comenteze meciul de la SIF Muntenia.

Estinvest este una dintre puţinele firme de brokeraj mari care priveşte detaşată la polarizarea pieţei în chestiunea SIF 4.

„Se luptă un stil de management pasiv, care a păstrat bani în acţiuni neprofitabile sau a plasat resurse în companii mici, din motive obscure, cu dorinţa investitorilor de management mai agresiv, orientat spre venituri rapide.

Cea mai mare atracţie o constituie, desigur, cantităţile mari de cash. Şi nimănui nu i-ar displăcea să aibă la dispoziţie resurse pentru finanţări în proiecte favorite şi cumva discreţionare“, mai spune directorul de la Estinvest.

Atracţiile

Nu sunt numai marile depozite bancare ale SIF Muntenia, de circa 142 de milioane de lei. Depozitele constituie doar miza imediată a celei mai mari lupte pentru o companie, desfăşurată pe piaţa de capital românească, potrivit lui Marcel Murgoci.

Se mai adaugă lichidităţi sub diferite forme, de mărime comparabilă cu depozitele şi, desigur, portofoliul de acţiuni cotate la bursă, de peste 950 de milioane de lei, potrivit ultimului raport de active nete trimis la BVB.

Activele  nete ale SIF Muntenia sunt însă mult mai mari, trecând de 1,256 miliarde de lei (circa 279 milioane de euro, la cursul cu care se pare că ar trebui să ne obişnuim, de 4,5 lei/euro).

Aceasta este o avere care poate fi transformată, mai mult sau mai puţin uşor, în bani, şi în dividende, mai mult sau mai puţin speciale, sau în resurse care pot fi plasate mai bine şi mai profitabil pe piaţă.

Combatanţii

Pentru a schimba actuala politică de administrare, considerată pasivă şi neprofitabilă, mai mulţi acţionari semnificativi ai SIF4 au cerut revocarea Consiliului Reprezentanţilor SIF4.

Ei sunt grupaţi în jurul celui ce are reputaţia de cel mai puternic broker de pe piaţă, Bogdan Juravle, directorul general şiunul dintre asociaţii firmei  de brokeraj  Swiss Capital.

Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este organismul de supraveghere care poate înlocui conducerea executivă a SIF4, atribuită încă din secolul trecut SAI Muntenia Invest, singura firmă de administrare a investiţiilor care conduce o SIF.

Preşedintele societăţii de administrare Muntenia Invest, Petre Pavel Szel, a fost cel mai adesea considerat adevăratul preşedinte al SIF Muntenia, căci Consiliul Reprezentanţilor nu s-a remarcat niciodată cu vreo măsură,  sau cu vreo poziţie privind strategia de portofoliu a SIF4.

Totuşi, în componenţa sa figurează nume sonore de pe piaţa financiară românească, precum Dan Pascariu, rând pe rând preşedinte al mai multor bănci, actualmente al UniCredit Ţiriac Bank.

Sorin Coclitu, un finanţist mai discret, dar „inventator“ în România al celui dintâi fond de garantare a creditelor, a fost mereu un partener apropiat al lui Petre Szel.

Lor li se alătură Marian Dinu, fost şef al firmei de brokeraj Alpha Finance şi fost administrator al Bursei.

Tot din Consiliul Reprezentanţilor contestat face parte şi Adrian Andrici, unul dintre cei mai mari investitori individuali de pe piaţa noastră, care este însă partener cu Bogdan Juravle, deci în tabăra adversă lui Petre Szel.

Nu mai puţin de 30 de candidaţi se luptă pentru unul dintre cele 11 locuri din Consiliul Reprezentanţilor SIF Muntenia. Se pot identifica deja mulţi apartenenţi a unei tabere sau a celeilalte.

În afară de Adrian Andrici, candidează sigur de partea contestatarilor Răzvan Lefter  şi Olimpiu Blăjuţ, care lucrează cu patronul celei mai mari firme de brokeraj de pe piaţă, Swiss Capital. Aceasta este în faţa ING Bank şi a BRD cu tranzacţii în valoarea de sute de milioane de lei, ajungând la un rulaj de 1,98 de miliarde de lei.

Dumitru Beze, directorul Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), este de asemena susceptibil că susţine cauza reformării politicii de portofoliu a SIF Muntenia.

Din lista completă a candidaţilor mai ies în evidenţă Mircea Oancea, căruia i-a expirat mandatul de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSP). El a fost director al Muntenia Invest.

Mai mulţi brokeri par să fie în tabăra lui Juravle, care este un apropiat al managerului Fondului Proprietatea, Greg Konieczny.

Un candidat nou este şi Răzvan Rusu, directorul de investiţii al Certinvest, cea mai mare firmă independente de administrare a investiţiilor, care şi-a declarat independenţa de cele două tabere, pentru ECONOMICA.NET. Ca administrator de fonduri de investiţii şi-ar dori, însă, o politică mai activă de portofoliu şi desigur dividende mai mari.

Desigur, din tabăra lui Juravle mai face parte şi Daniel Pandele, directorul general al Complexului Doraly Afumaţi, al cărui acţionar, Gheorghe Iaciu, aparent, a aprins scânteia revoluţiei de la SIF Muntenia, contestând în instanţă bilanţul SIF 4, nemulţumit de dividende.

Lui i s-a alăturat administratorul fondurilor de investiţii în România ale Grupului ING.  

Cum se fac jocurile

Cine va vota azi, sau, cel mai sigur, mâine?

Iaciu vine cu cele 5% drepturi de vot ale sale, într-o confruntare în care se pare că victoria va aparţine celor ce atrag posesorii a 20% din totalul acţiunilor SIF Muntenia.

Majoritatea acţionarilor SIF Muntenia sunt pasivi, care nu votează. Au deţineri atât de mici încât nici nu-şi ridică dividendele, motiv pentru care în conturile companiei se strâng multe zeci de milioane  de lei.

Dividendele neridicate timp de trei ani sunt subiect de prescriere şi devin banii SIF.

Adică constituie încă o ispită. La AGA se va cere distribuirea acestor sume. Deocamdată este ca şi aprobată distribuirea a aproape 100 de milioane de lei,  începând cu 1 august, sub formă de alocaţii brute de 0,122 lei/ acţiune deţinută.

„Potrivit celor mai recente date, 51,11% din acţiunile SIF4 sunt deţinute de acţionari pasivi“ ne-a răspuns SIF Muntenia prin firma de PR Golin Harris, angajată, însă, prea târziu pentru a mai schimba impresia defavorabilă instalată de mulți ani pe piață.

Majoritatea administratorilor fondurilor străine de investiții, care dețin 8,75% din acţiunile SIF4, ca și cei ai fondurilor românești, care au alte 6,26% din acţiunile SIF, sunt susceptibili să voteze „schimbarea“.

Aceste cifre ar putea fi mai mari, căci, administratorul SIF Muntenia menţionează că, prin utilizarea conturilor globale, nu toţi actionarii pot fi identificaţi.

În fine, diferite companii, ca aceea a patronului Doraly, au 13,9% din acţiunile SIF4.

Alte informaţii spun că peste 100.000 de mici investitori, care de obicei nu vin la AGA, deţin peste 20% din acţiuni.

Deznodământul revoluţiei SIF Muntenia

Am întrebat pe reprezentanţii celor două tabere ce vor promite acţionarilor privind administrarea SIF Muntenia, dar nu a răspuns nici unul.

„Nu am voie să spun decât ce ai spus şi tu. Va fi o mare luptă“, a declarat Petre Szel, redactorului ECONOMICA.NET.

Petre Szel nu a dorit să comenteze nici acuzaţiile de management pasiv şi neglijent ale contestatarilor săi.

Mai ciudate însă au fost declaraţiile sub protecţia anonimatului ale unora dintre adminstratorii importanţi de investiţii din România.

„Este posibil ca răul să fie înlocuit cu mai răul. O febrilitate de transformare accelerată în cash a activelor să ia locul pasivităţii actualilor manageri“.

Activele SIF Muntenia

SIF Muntenia are plasamente în 205 companii, dintre care mai puţin de jumătate sunt cotate la Bursă, şi dintre acestea multe sunt rău cotate, la valori mai mici decât cele ale terenurilor lor.

SIF Muntenia a dat lovitura, e drept cu Timpuri Noi, pe care a relocat-o şi a vândut terenul suedezilor de la Ikea, dar este un succes singular.

42 din societăţile din portofoliu nici măcar nu au bilanţ.

Printre cele mai importante 10 plasamente ale SIF Muntenia la 31 decembrie (cea mai recentă raportare) se numără pachete de acţiuni care sunt practic inaccesibile sau atractive.

Pe locul 4 se situa Avicola Bucureşti, cu 3,5% din valoarea portofoliului (a activului net, mai precis), pe locul 5 firma de materiale de construcţii Firos Bucureşti (2,8%), pe 6 – Voluthema Property Developer, în care SIF 4 şi-a transferat ca activ sediul (2,7%).

Firma Unirea Shopping Center, care administrează supermarketul Unirea, este a 8-a, ar putea fi o afacere, dar nu este o acţiune lichidă, uşor de transformat în bani. Ceea ce înseamnă că o parte peste 2% din averea SIF4 este practic inaccesibilă.

Părţi de 1,9%, respectiv 1,6% din activele nete  sunt blocate în plasamente neatractive în companiile Semrom şi Romaero.

Trebuie precizat că SIF-urile au vândut masiv acţiunile BRD, care erau pe primul  loc, astfel încât ponderea celorlalte în portofoliu va fi crescut.

Contestatarii au suficientă muniţie, dar cu ce ar înlocui actuala strategie de plasament, într-oepocă în care SIF-urile şi Fondul Proprietatea sunt forţate de acţionari să-şi vândă din portofoliu  pentru a sătura setea de cash.

Cazul politicii de aşa zisă vânzare pe bucăţi a Fondului Proprietatea este cunoscut în paginile ECONOMICA.NET.