Economistul italian, în vârstă de 71 de ani, îşi încheie mandatul în fruntea BCE la 31 octombrie.
Deşi premierul Giuseppe Conte a evitat o întrebare pe această temă la summitul G-20 de la Osaka, La Stampa susţine că oficialul italian sprijină ideea iar problema cheie este dacă Berlinul îl va sprijini în totalitate pe Draghi. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţia.
Prin susţinerea şi alegerea lui Draghi, Italia ar obţine un premiu neaşteptat în jocul european al funcţiilor de vârf, iniţial analiştii apreciind că a treia economie a zonei euro nu va obţine nicio poziţie importantă.
Candidatura sa ar putea rezolva impasul cu care se confruntă ţările UE, care până acum nu au reuşit să ajungă la un acord privind ocuparea principalelor funcţii din blocul comunitar.
Există şi o doză de ironie dacă Giuseppe Conte îl va susţine pe Mario Draghi pentru a-i succeda lui Jean-Claude Juncker, ţinând cont de atacurile coaliţiei populiste împotriva lui Draghi şi a politicilor BCE, unii din membrii Guvernului de la Roma flirtând deschis cu ideea părăsirii zonei euro de către Italia.
Chiar şi aşa, forţa dominantă a Guvernului, liderul Ligii – Matteo Salvini – a indicat că a dat uitării divergenţele din trecut şi pare să susţină candidatura lui Draghi.
„Aş fi mândru să avem un italian care să conducă Comisia Europeană”, a afirmat vineri Salvini, citat de agenţia italiană de presă Ansa.
Chiar dacă nu va ajunge la Bruxelles, Draghi ar putea obţine o altă poziţie de top. Preşedintele american Donald Trump a declarat că Draghi ar trebui să conducă Rezerva Federală a SUA deoarece BCE a adoptat măsuri de stimulare în timp ce preşedintele Fed, Jerome Powell, a majorat rata dobânzii.
Şeful statului american critică constant deciziile Rezervei Federale a SUA, apreciind că politicile sale sunt „foarte, foarte distructive”, deoarece a majorat prea rapid ratele dobânzilor şi, din acest motiv, a oferit un avantaj Chinei în negocierile comerciale.
„China îşi devalorizează de ani de zile moneda, ceea ce-i oferă un imens avantaj competitiv, iar noi nu beneficiem de acest avantaj, deoarece avem o Rezervă Federală care nu reduce ratele dobânzilor. Ar trebui să fim îndreptăţiţi să avem condiţii de concurenţă echitabile, dar chiar fără aceste condiţii – deoarece politicile Fed sunt foarte, foarte distructive – noi vom câştiga”, a declarat recent Trump, într-un interviu acordat CNBC.
Anul trecut, Rezerva Federală a majorat dobânzile de patru ori, inclusiv în luna decembrie, când a semnalat că ar putea adopta două noi majorări în cursul anului 2019. Însă, în ultima perioadă, perspectivele economice s-au înrăutăţit, ca urmare a escaladării tensiunilor comerciale, a volatilităţii de pe pieţele financiare şi a semnalelor că ritmul de creştere încetineşte.
În mai, Rezerva Federală a decis să nu modifice dobânda de referinţă, aşa cum se aşteptau analiştii, ţinând cont de continuarea creşterii economice şi de soliditatea pieţei muncii. Comitetul de politică monetară al Fed a menţinut în intervalul 2,25% – 2,50% dobânda de referinţă şi a redus de la 2,40% până la 2,35% dobânda pentru rezervele bancare excedentare.
În opinia lui Donald Trump, decizia Fed din decembrie de a majora rata dobânzii a fost „o mare greşeală”.