„Ceea ce numim noi politici monetare neconvenţionale, ele au fost în mod masiv pozitive în momentul în care ţările au folosit aceste politici, au existat beneficii nete. Întrebarea este pentru cât timp vor mai exista, când să ieşim din această politică monetară neconvenţională, când va fi economia suficient de puternică pentru a ne permite acest lucru, încă trebuie să studiem problema”, a afirmat directorul general al FMI.
Ea spune că, deşi partea de început a acestor politici a adus beneficii evidente economiei globale, „jocul a devenit mult mai subtil” şi trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din aceste politici atunci când va fi necesar.
Statele Unite au început în noiembrie 2008 un program de achiziţii de obligaţiuni pentru stimularea economiei. În prezent, programul se află la a treia rundă şi constă în achiziţia de către Fed a unor obligaţiuni în valoare de 85 de miliarde de dolari pe lună. Totodată, Fed menţine de peste patru ani dobânda de politică monetară în banda 0-0,25%. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a anunţat în iunie că banca centrală va începe în acest an să reducă programul agresiv de stimulare monetară a economiei, urmând să renunţe complet la achiziţiile de obligaţiuni la jumătatea anului viitor.
Programul de achiziţii de obligaţiuni a crescut activele băncii centrale a SUA la nivelul record de 3.410 miliarde de dolari, nivel care subliniază agresivitatea măsurilor de politică monetară adoptate pentru a reduce şomajul, ajuns la cele mai ridicate cote de la Marea Depresiune din anii ’30.
Banca Angliei aplică din martie 2009 un program de achiziţie de active pentru stimularea economiei, care a fost majorat în iulie 2012 în cu 50 de miliarde de lire sterline, la 375 de miliarde de lire sterline.
Banca Japoniei a anunţat în august 2011 achiziţii de obligaţiuni de 50 de mii de miliarde de yeni (630 miliarde de dolari), iar în octombrie programul la fost extins cu 5 mii de miliarde de yeni, la 55 de mii de miliarde de yeni. În luna aprilie a acestui an, Banca Japoniei a anunţat extinderea programului cu 1,4 mii de miliarde de dolari în doi ani. Programu de achiziţii de obligaţiuni este atât de mare încât este probabil să dubleze masa monetară a ţării.
FMI a înrăutăţit uşor prognozele privind creşterea economiei globale atât pentru anul în curs cât şi pentru anul următor, ca urmare a cererii de consum mai slabe şi a încetinirii înregistrate de mai multe economii emergente importante.
Pentru anul în curs,FMI a revizuit proiecţia privind avansul economiei mondiale de la 3,3%, cât estima în aprilie, la 3,1%, aceeaşi rată înregistrată şi anul trecut.
Pentru Statele Unite, cea mai mare economie din lume, Fondul estimează o creştere de 1,7% în acest an, comparativ cu prognoza de 1,9% din aprilie, în timp ce pentru zona euro a înrăutăţit estimarea privind contracţia PIB de la circa 0,4% la 0,6%.
În cazul Germaniei, FMI a înjumătăţit, la 0,3%, prognoza privind creşterea din acest an, în timp ce pentru Franţa se aşteaptă la o scădere a PIB de 0,2%, comparativ cu declinul de 0,1% anticipat anterior.
De asemenea, FMI a revizuit prognozele de creştere economică în acest an pentru mai multe mari economii emergente.
Astfel, Rusia ar urma să înregistreze o creştere a PIB de 2,5% în acest an, faţă de 3,4% cât se lua în calcul în aprilie, în timp ce în cazul Braziliei revizuirea se situează la 0,5 puncte procentuale, de la 3% la 2,5%. În cazul Chinei, Fondul a schimbat prognoza privind avansul PIB de la 8,1% la 7,8%.