Luând cuvântul la o conferinţă bancară organizată la Frankfurt, Lagarde a început prin a enumera problemele cu care se confruntă zona euro, precum tensiunile comerciale şi incertitudinile geopolitice dar şi o tranziţie de la investiţii la consum şi de la producţie la servicii.
„Europa trebuie să inoveze şi să investească pentru a răspunde la aceste provocări şi a-şi păstra competitivitatea pe termen lung”, a avertizat Lagarde în primul său discurs în calitate de preşedinte al BCE. „Răspunsul constă în convertirea celei de-a doua mari economii a lumii într-una care este deschisă faţă de lume dar încrezătoare în ea însăşi, o economie care să utilizeze în mod deplin potenţialul Europei pentru a favoriza o creştere a nivelului cererii interne şi a creşterii pe termen lung”, a spus Lagarde.
Dacă ţările europene „stimulează creşterea prin investiţii în sectoarele productive ale economiei, aceasta nu doar impulsionează cererea pe termen scurt ci şi oferă ingredientele pentru menţinerea competitivităţii lor în contextul provocărilor globale”, a adăugat Lagarde. Ea a reafirmat că BCE îşi va aduce contribuţia în acest demers prin „continuarea susţinerii economiei şi va răspunde la viitoarele riscuri” iar în acelaşi timp va monitoriza efectele secundare ale politicii sale monetare.
Spre deosebire însă de predecesorul său, Lagarde nu a discutat despre politica monetară a BCE. În mod frecvent, Mario Draghi profita de conferinţele importante pentru a face aluzii în discursul său cu privire la viitoarele decizii ale BCE. Aceste aluzii au nemulţumit unele din statele mai conservatoare din zona euro, precum Germania şi Olanda.