‘Eu sunt de părere că România ar trebui să cultive OMG-uri. Deocamdată, nu s-a demonstrat că aceste culturi au avut vreun efect asupra sănătăţii. La nivel european s-a luat o decizie pe fond emoţional. De ce în Europa se importă pentru furaje peste 50 de milioane de tone proteină vegetală? Europa pierde foarte mulţi bani, iar ţara cea mai propice pentru cultivarea OMG-uri este România, care pierde 1,5 miliarde de euro pe an. Dvs. serviţi soia modificată genetic în tot ceea ce consumaţi’, a spus Baciu.
Citeşte mai multe despre organismele modificate genetic aici
Afirmaţia şefului LAPAR a completat ideea expusă de preşedintele Pro Agro, Emil Dumitru, care, în aceeaşi conferinţă, a spus că OMG-urile ar trebui cultivate şi în ţara noastră.
La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a precizat că decizia de cultivare a organismelor modificate genetic aparţine fiecărui stat-membru al Uniunii Europene, pe baza unor analize şi a unui acord dat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).
‘Avem la nivel european un Regulament care prevede acest lucru, iar ok-ul poate fi dat de fiecare stat membru cu condiţia să existe acordul EFSA. Statul membru poate decide. Sunt companii mari americane, care deţin un avantaj semnificativ, pentru că nu au avut frânele din UE. Văzut strict prin prisma intereselor naţionale, România poate decide acest lucru, în urma unor analize’, a afirmat Irimescu.
Potrivit datelor statistice, de mai mulţi ani Portugalia şi Spania au cultivat soiul de porumb MON810, în 2014, în Spania, acest soi de porumb fiind cultivat pe o suprafaţă de 131.500 de hectare.
În România, al doilea producător de porumb din UE după Franţa, suprafaţa de teren însămânţată cu OMG a scăzut în ultimii ani.
Statele europene au păreri împărţite faţă de organismele modificate genetic, chiar dacă acestea sunt cultivate pe scară largă în America şi Asia. În ultimii 14 ani, în Uniunea Europeană doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru cultură, însă doar unul singur mai este cultivat şi în prezent, soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto.
În octombrie 2015, Parlamentul European a respins, cu o largă majoritate, propunerea de compromis avansată de Comisia Europeană care ar fi permis statelor membre UE să decidă singure dacă autorizează sau nu importul organismelor modificate genetic (OMG) în alimentaţia umană şi animală, transmite AFP.
La votul din plen, 557 de eurodeputaţi au votat împotriva unei soluţii de compromis care a fost negociată timp de mai mulţi ani de Comisie pe fondul îngrijorărilor cu privire la posibilele efecte asupra sănătăţii şi siguranţei ale produselor care conţin OMG.