Lazea, BNR: Discursul public pe tema reformelor structurale este unul ca şi cum am trăi într-o ţară de zâne

Economica.net

15 03. 2016

‘Dacă este să discutăm despre reformele structurale, discursul public în general este unul ca şi cum am trăi într-o ţară de zâne. Ca şi când dacă lucrurile stau prost în această ţară nu e pentru că ele reflectă un sistem de interese, de valori şi de obiceiuri, ci pentru că aşa s-a nimerit. Faptul că noi, în România, avem energo-intensivitate de 2,5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, adică noi cheltuim de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea de produs, este luat ca un dat şi nu drept ceva care s-a cristalizat în timp cum spuneam datorită unui sistem de interese, de valori. Pentru că nu problematizăm şi nu punem degetul pe rană, nici nu putem veni cu soluţii. Faptul că în agricultură avem fărâmiţarea terenurilor şi o agricultură de subzistenţă, ineficientă, iar nu este văzut ca rezultatul unor acumulări de interese. Faptul că avem o piaţă de capital subdezvoltată se vede ca un dat de la Dumnezeu, nu pentru că sunt oameni şi instituţii care profită de pe urma acestei situaţii de astăzi. Speranţa mea naivă este că începem să discutăm serios aceste probleme’, a spus Lazea.

Potrivit oficialului, mediul de afaceri are datorii mari faţă de societatea românească, iar lămurirea unor probleme de bază este necesară. Lazea a precizat, în context, că mediul de afaceri trebuie să se decidă dacă doreşte un stat minimal, caz în care trebuie să preia o parte din funcţiile pe care nu vrea să le lase statului precum infrastructură sau sănătate, sau un stat puternic care să furnizeze bunurile publice.

‘Mediul de afaceri are nişte datorii mari faţă de societatea românească, în sensul nelămuririi unor concepte şi probleme de bază. Am auzit în ultimii ani din partea mediului de afaceri, generic vorbind, interpretări confuze pe nişte subiecte-cheie ale societăţii româneşti. Prima confuzie este că nu poţi, pe de o parte, să spui ca şi mediu de afaceri că vrem un stat minimal, statul este un prost administrator şi să-i luăm resursele, şi pe de altă parte să spui: ‘Vrem ca statul să vină şi să ne aducă infrastructură, educaţie, sănătate’. Deci, provocarea este de care parte a baricadei se situează mediul de afaceri: stat minimal sau stat puternic care să poată să furnizeze bunurile publice? Atrag atenţia că dacă se alege varianta de stat minimal, atunci în secunda următoare dânşii vor trebui să spună: ‘Noi, mediul de afaceri, vom prelua acele funcţiuni pe care nu voiam să le lăsăm statului şi să le facem noi – infrastructura, educaţia, sănătatea ş.a.m.d’, ceea ce e o alegere onorabilă. Această confuzie nu a fost lămurită în societatea românească nici după 26 de ani’, a menţionat Valentin Lazea.

Acesta a subliniat, totodată, că în societatea românească nu s-a stabilit direcţia prin care se doreşte creşterea economiei, prin stimularea consumului cu orice preţ sau prin stimularea investiţiilor şi a exporturilor.

‘A doua confuzie: cum vrem să ne dezvoltăm? Prin stimularea consumului de orice fel, cu orice preţ, cu orice ritm, sau prin amânarea consumului şi stimulând investiţiile şi exporturile. Mulţi dintre dumneavoastră o să spună că ne interesează ziua de azi şi de mâine şi vrem ca din consum să ne dezvoltăm. Cei care vor spune asta vor trebui să răspundă în următoarea secundă cum scapă România de capcana venitului mijlociu, acea capcană în care ajung ţările care erau sărace, la 2.000 de dolari pe locuitor, şi care acum au ajuns la 9-10.000 de dolari pe locuitor şi care se relaxează – încep să privilegieze consumul, mai puţină muncă, mai puţină productivitate, mai puţine investiţii, mai puţin export şi mai mult consum. A doua confuzie gravă în societatea românească este că nu s-a stabilit direcţia prin care vrem să creştem economia. A treia confuzie este că tot ceea ce am auzit de la mediul de afaceri în ultimii ani, ca şi cerinţă din partea statului, a fost ‘Vrem creşterea produsului intern brut prin relaxări fiscale, eventual monetare. Atât şi nimic mai mult. N-am auzit sau foarte rar am auzit că vrem creşterea PIB-ului potenţial prin reforme structurale care să afecteze cei trei factori componenţi ai PIB-ului: capitalul, forţa de muncă, productivitatea’, a explicat economistul şef al BNR.

Articole recomandate