Lazea: La noi s-a încetăţenit ideea, greşită, că 3% deficit bugetar este normalitate

„La noi s-a încetăţenit ideea, greşită, că 3% deficit bugetar este normalitate. Când de fapt 3% este deficitul la care trebuie să ajungi în cel mai rău an, când creşterea este negativă, când ai criză şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte, normalitate este să fim undeva în jur de zero, pe un mic surplus sau un mic deficit. Acolo trebuie să stai în anii de creştere economică robustă”, a spus Lazea, la conferinţa „România, Încotro? Economia Românei”.

Potrivit acestuia, restul ţărilor au înţeles că un deficit bugetar mare se traduce aproape automat într-un deficit extern mare şi „se poate trăi cu deficit mare doar când este pace în lume”, dar în momentul în care situaţia externă se deteriorează statul trebuie să ia măsuri sau să lase piaţa să regleze situaţia, fapt care se traduce prin inflaţie şi deficite.

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR) a prezentat în conferinţă normalitatea economică din perspectiva a trei dimensiuni: a echilibrelor macroeconomice, a modelului de creştere economică şi a modului în care se raportează actorii sociali – respectiv guvernul, patronatele şi sindicatele – la economie.

„Pornim de la sloganul preşedintelui Iohannis ‘România normală’. Haideţi să vedem cum definim noi normalitatea în termeni de economie! Şi vă propun o definiţie personală a normalităţii care să meargă, în definirea normalităţii, la ceea ce fac celelalte 27 de ţări din Uniunea Europeană. Deci, să luăm ca etalon situaţia din celelalte 27 de ţări sau, dacă nu ne convine, pentru că ni se pare constrângător, să ne uităm la celelalte cinci ţări din centrul şi estul Europei, adică Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria, pentru că aici este mai puţin constrângător. Bulgaria şi Croaţia au PIB/locuitor mai mic decât noi, ungurii şi polonezii doar cu puţin mai mare, cehii au un grad de dezvoltare mai ridicat. Şi o să mă uit la această normalitate, în sens european definită, şi nu american, din trei perspective. Din perspectiva echilibrelor macroeconomice, din perspectiva modelului de creştere economică şi din prespectiva modului în care se raportează actorii sociali, respectiv guvernul, patronatele şi sindicatele la economie”, a declarat Valentin Lazea.

Din perspectiva modelului de creştere a economiei, Lazea a arătat că în România acesta este bazat pe consum, în timp ce alte ţări au surplus de cont curent ca urmare a faptului că au decis să fie exportatoare nete şi au făcut investiţii.

În ceea ce priveşte atitudinea guvernului, a patronatelor şi sindicatelor faţă de economie, acesta a susţinut că toate statele au înţeles lanţul cauzal, respectiv că dacă sunt cerute creşteri de salarii cu două cifre sau reduceri de taxe în toate sectoarele acestea se vor duce în deficit bugetar, în deficit extern, în inflaţie şi în deprecierea cursului de schimb.

„În contextul acesta, acum, când vorbim în România, să vorbeşti de reducerea TVA, cum se vorbeşte în Parlament, de la 19% la 16% este de neînţeles. Adică nu numai că TVA-ul stimulează consumul, ca şi când consumul este lucru pe care avem nevoie să-l stimulăm, dar lipseşte statul, acele trei procente de TVA înseamnă mai mult de 1% din PIB venituri”, a explicat Valentin Lazea.

În afară de înţelegerea lanţului cauzal, Lazea atrage atenţia asupra necesităţii ca actorii sociali să se aşeze la masă şi să aibă solicitări „cu spirit de consens, compromis şi moderaţie”.

Reprezentantul BNR a subliniat că rolul economistului în societate este similar cu cel al medicului, iar acesta trebuie să pună un diagnostic atunci când lucrurile nu merg bine şi să propună tratamente. Dacă pacientul, în cazul acesta societatea, ascultă sau nu, este treaba lui, a concluzionat economistul – şef al băncii centrale.