Lazea: România nu poate creşte cu 5% pe an. Pentru un asemenea ritm e nevoie de reforme structurale

‘O să spuneţi de ce nu putem creşte noi astăzi cu 5% pe an? Ce ne împiedică? Haideţi să ne uităm la cei trei factori de producţie care intră în componenţa produsului intern brut. Cei trei factori sunt capitalul, forţa de muncă şi productivitatea sau aşa numita productivitate totală a factorilor. Toţi trei factorii post-criză au suferit pierderi, involuţii. De pildă factorul capital care ar drept componentă esenţială investiţiile străine directe… am văzut cum aceste investiţii străine directe au scăzut de la 7,3 miliarde euro pe an în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015. Deci cu 5 miliarde de euro mai puţin anual au intrat în perioada post-criză sau cu 25 de miliarde de euro mai puţin în cinci ani’, a explicat Valentin Lazea, menţionând că vorbeşte în nume personal.

Acesta a precizat că forţa de muncă nou intrată în câmpul muncii, la împlinirea vârstei de 18 ani, se situa, în medie, la 365.000 oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250.000 oameni/an, ca urmare a prăbuşirii natalităţii după 1990. În perioada actuală se nasc, pe an, 190.000 de copii.

Lazea a afirmat că productivitatea, al treilea factor de producţie, depinde în mod covârşitor de calitatea sistemului educaţional. Conform testului internaţional PISA, realizat în anul 2012 şi efectuat în rândul liceenilor de 15-16 ani în 65 de ţări, România ocupa locul 45 la matematică, locul 49 la ştiinţe şi locul 50 la citire şi înţelegerea textului.

‘În aceste condiţii nu putem vorbi la modul serios de o creştere de 5% stabilă, sustenabilă, fără probleme an de an şi zi de zi dacă nu facem ceea ce trebuie să facem. Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% numai pe bază de stimuli monetari, fiscali şi salariali. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere de 5% dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale care să adreseze exact cei trei factori: capital, forţă de muncă, productivitate’, a precizat Lazea.

Potrivit acestuia, ritmul de creştere pe care România şi-l poate permite fără a afecta deficitul bugetar, deficitul extern, datoria publică sau inflaţia este de 3 – 3,5%, conform estimărilor mai multor instituţii, printre care BNR, FMI sau Comisia Europeană.

Lazea a explicat că România poate creşte cu 5% pe an prin stimuli fiscali şi monetari, aşa cum se întâmplă acum sau prin realizarea de reforme structurale care să creeze baza pentru o astfel de creştere.

Pe de altă arte, Valentin Lazea a amintit că anul trecut România s-a situat la limita de 3% în ceea ce priveşte deficitul fiscal, iar anul acesta pe politici neschimbate s-ar ajunge, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, la un deficit de 3,5% din PIB.

‘3% nu este un optim. 3% este deficitul bugetar la care o economie poate să ajungă în cele mai grele timpuri, adică atunci când economia stagnează sau merge în jos. În mod normal, într-un ciclu economic care are suişuri şi coborâşuri deficitul trebuie să fie foarte mic sau chiar zero la sută în timpurile de creştere, cum este acum în România, astfel încât atunci când lucrurile în economie se înrăutăţesc să aibă loc să coboare până la un minimum de 3%. Deci 3% nu este un target pe care trebuie să îl îndeplinim an de an şi zi de zi pentru că întrebarea este ce o să facem când economia, care acum creşte cu 5% pe an, o să decelereze la 0 sau la 1 sau la -2%, unde ne ducem cu deficitul? Lucrul acesta nu se înţelege şi nu se vrea să se înţeleagă’, a punctat Lazea.

Potrivit acestuia, România este singura ţară care a ajuns la un deficit mic şi ‘a luat-o pe contrasens’. Lazea a menţionat faptul că în timp ce toate ţările care depăşeau limita de 3% au venit în jos cu deficitul şi au convers spre valori mai mici, România a luat-o în sens opus astfel încât în anul acesta numai România, Franţa şi Spania vor avea deficit de peste 3% sau apropiat de 3%.

‘Noi zicem că vrem să aderăm la euro, să luăm tot acquis-ul comunitar, valori europene şi aşa mai departe, dar iată că pe partea de deficit nu se întâmplă acest lucru’, a afirmat Lazea.

În ceea ce priveşte datoria publică, aceasta pare benignă pentru că datorită creşterii rapide a PIB raportul datorie publică/PIB pare să stagneze sau chiar să o ia în jos, dar acest lucru ar putea induce în eroare deoarece creşterea de acum este înaltă şi trebuie gândit ce se va întâmpla când creşterea va decelera. Pe lângă aceasta, nivelul dobânzilor de acum este unul redus.

‘La acest capitol macroeconomic stăm bine dar prin politici prociclice riscăm foarte mult să stricăm ceea ce am atins cu destule sacrificii. Ţara aceasta a trecut prin nişte eforturi deosebite ca să ajungă la aceşti indicatori’, a adăugat Lazea.