Modificarea legii leasingului, promovată de senatorul liberal Cătălin Zamfir are deja avizul Consiliului Legislativ şi, dacă va fi în final aprobată, aduce două modificări extrem de importante în acest tip de contract, ambele de natură a favoriza clienţii.
Cele două modificări esenţiale sunt posibilitatea de a restitui firmei de leasing bunul luat în leasing, fără a mai fi obligat la plata altor datorii, aşa cum se întâmplă acum, (practic o dare în plată) şi modificarea în sine a caracterului contractului de leasing, care nu va mai fi titlu executoriu.
Ce se schimbă în fiecare caz
În momentul de faţă, după trei luni de neplată, contractul se reziliază, iar bunul (autoturism, cel mai întâlnit exemplu) revine în curtea firmei de leasing. Aceasta îl evaluează şi îl vinde la ce preţ reuşeşte, iar clientul mai are de plată diferenţa dintre cât mai avea din ratele viitoare până la suma din contractul iniţial şi suma obţinută din vânzarea maşinii, plus penalităţile de întârziere.
Relaţia dintre clienţii care nu-şi mai pot plăti ratele la leasing şi firmă este reglementată de articolul 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. Iată ce spune articolul:
„Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenţa prevazută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plăteasca toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing”.
Propunerea înaintată de senatorul liberal introduce posibilitatea „dării în plată” a obiectului contractat în leasing, după neplata a două rate consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contract. Debitorul va avea opţiunea să predea autoturismul (de exemplu) firmei de leasing plătind doar ratele restante şi despăgubiri care „nu pot cuprinde decât daune moratorii şi sume reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei a ratelor neacoperite până la data rezilierii contractului şi a luării în posesie a bunului”.
Aceste despăgubiri nu vor putea depăşi 50% din totalul ratelor restante.
Deci, dacă propunerea va deveni lege, oricine va avea posibilitatea de a renunţa la bunul luat în leasing după două luni de neplată a ratelor şi va plăti doar aceste rate plus despăgubiri de cel mult 50% din această sumă, fără a mai putea fi urmărit pentru vreo datorie.
Surse din mediul financiar spun că, dacă propunerea va deveni lege, oricine va putea lua în leasing o maşină, o va folosi două luni şi o va putea lăsa apoi în curtea firmei de leasing, plătind doar cele două rate restante şi despăgubirile plafonate la 50%. În această situaţie, finanţatorii sunt teoretic cei care ar avea de pierdut, pentru că maşina se devalorizează mult mai mult în aceste două luni. De cealaltă parte, iniţiatorii spun că această prevedere echilibrează contractele de leasing şi „apără consumatorul de abuzul de putere economică al comercianţilor”.
Titlul executoriu
Prin noua lege, contractul de leasing urmează a-şi pierde titlul executoriu pe care îl deţine la ora actuală. Asta înseamnă că executarea silită nu mai poate fi începută doar pe baza cererii formulate de societatea de leasing, ci finanţatorul va fi obligat să meargă în instanţă pentru a obţine acest titlu.
Când ar intra în vigoare legea
„Legea leasingului va mai întârzia pentru că avem acum foarte multe amendamente pe care le discutăm cu piaţa şi care vor trebui reglementate”, a declarat Cătălin Zamfir. „Stabilirea titlului executoriu trebuie să se aplice şi contractelor de credit de consum, pentru că foarte mulţi consumatori se trezesc cu aceste credite predate direct recuperatorilor de creanţe. În plus, analizăm acum posibilitatea de a introduce în acest proiect şi posibilitatea ca utilizatorul contractului de leasing să îşi poată valorifica singur bunul pe care nu îl mai poate plăti, iar diferenţa în plus sau în minus dobândită de acesta să aparţină utilizatorului”, precizează senatorul.
La ora actuală, se poartă inclusiv discuţii cu principalii jucători din piaţă pentru modificarea mai multor articole din vechea lege. În expunerea de motive, iniţiatorii modificării legislative, în special a deposedării contractului de leasing de caracterul de titlu executoriu şi verificarea acestuia în instanţă, invocă decizia Curţii de Justiţie Europene în cauza Mohamed Aziz, care arată că Directiva 93/1993 a CEE privind clauzele abuzive încheiate cu consumatorii impune necesitatea verificării chiar şi din oficiu a caracterului abuziv al acestor caluze contractuale.
Daniel Zamfir este iniţatorul proiectului de lege prin care dobânzile la credite pentru populaţie, atât noi cât şi în derulare, ar putea fi limitate la cel mult 50% peste dobânda cheie a BNR, în prezent de 1,75%, prin modificarea ordonanţei privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Tot Zamfir, alături de avocatul Gheorghe Piperea, a fost şi iniţiatorul legii dării în plată a locuinţelor contractate prin credit ipotecar. Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost însă ulterior amendată de Curtea Constituţională. Judecătorii de la Curte au decis că prevederile legii sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.
Până la data de 4 septembrie 2017, erau înregistrate 7.900 de solicitări de dare în plată pentru expuneri de 2,2 miliarde de lei, adică aproximativ 500 de milioane de euro.