Legătura dintre România și cutremurul din Turcia: Singurele țări unde asigurarea de catastrofă e obligatorie sunt și cele mai expuse. România stă cel mai prost din Europa, iar daunele ar ajunge la miliarde de euro

„Este clar nevoie de implicarea autorităților!”. Acesta este strigătul ” de disperare” al Nicoletei Radu, omul care conduce Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor de opt ani, fără să reușească mai mult decât o creștere cu 1% a gradului de acoperire a locuințelor prin asigurare. Paradoxal, tot Statul este și cel care a înființat PAID și care îi stabilește parametrii esențiali în care își despășoară activitatea asimilată unei societăți de asigurare.

Mesajul directorului PAID ne aduce aminte că România și Turcia sunt singurele țări din zona europeană unde asigurarea de calamitate este obligatorie pentru toate clădirile și este emisă de un Pool de asigurare. Diferența este că, în 2010, când și-a început PAID activitatea, gradul de cuprindere în asigurare a locuințelor era undeva peste 30% la noi (este drept că raportat la un stoc de locuințe mult mai mic decât în prezent și luând în calcul 2 milioane de polițe emise de Astra Asigurări în condiții nu se știe cât de acoperitoare), iar astăzi zace între 19% și 20%, în timp ce Turcia a plecat de la 15%-17% și a ajuns, la final de 2021, la 50%. De menționat că media europeană sare de 60%, ceea ce plasează ambele țări cu sistem obligatoriu în partea de jos a clasamentului și scoate mult în evidență România, cu un nivel de asigurare de-a dreptul îngrijorător.

Vezi aici de ce Statul român nu are și nici nu va avea capacitatea de a despăgubi la nivelul necesar românii afectați de dezastre

Motivul invocat permanent de șefa PAID pentru gradul redus de asigurare a locuințelor este forma incompletă a legii și neaplicarea prevederilor care presupun plata unei amenzi de până la 500 de lei. În bună măsură, directorul PAID are dreptate să invoce aceste argumente, având în vedere că PAID este legat de mâini și de picioare de o lege care nu îi permite să își stabilească prima de asigurare sau limita de asigurare, numărul de riscuri catastrofice acoperite, nu îi dă voie să plătească un comision competitiv distribuitorilor de asigurări și nici măcar nu îl lasă să atragă acționari noi, decât în anumite condiții stricte. Pe de altă parte, însă, în cei opt ani de când conduce PAID, Pool-ul a avut la dispoziție sume semnificative pentru publicitate și, de ce nu, acțiuni de lobby în limita legii, fără a avea însă vreun rezultat în vânzări sau în sensul îmbunătățirii cadrului normativ.

AICI un material în exclusivitate despre ultima formă a legii care ar putea crește masiv gradul de asigurare a locuințelor, dacă nu zace în Parlament de ani de zile

AICI un text în exclusivitate despre sumele semnificative pe care directorul PAID le are la dispoziție pentru acțiuni de promovare. Firmele de asigurări din piață ci măcar nu visează la asemenea bugete.

Asigurarea obligatorie ar trebuie să se scumpească, însă nu sunt motive de îngrijorare pentru oameni. Nivelul actual este unul foarte redus

În contextul cutremurului din Turcia, directorul PAID vorbește pe șleau despre nevoia ca legea să se aplice în toate zonele sale și despre necesitatea ca prima de asigurare să crească de la cei 20 de euro pe an cât este în prezent. „La nivel de societate nu avem voie să trecem cu vederea că aceste evenimente sunt iminente și ar trebui să ne mobilizăm, să facem tot ce putem să informăm oamenii despre consecințele pe care le poate avea un astfel de eveniment (n.r. precum cutremurul din Turcia). Trebuie să spunem că bugetele sunt insuficiente pentru a repune casele în starea de dinainte de eveniment. Vorbind despe situația noastră, a PAID, reamintesc că legea care ne guvernează trebuie să se aplice corespunzător. Deficitul de asigurare este atât de mare, încât avem nevoie de o activitate uriașă de informare. Este clar nevoie și de o implicare a autorităților. În ultimii doi ani, costurile cu daunele au crescut de două ori, iar acest lucru s-a tradus în mărirea rezervelor. În istoria sa, PAID a absolvit o inflație de 55% fără a fi majorată prima de asigurare. În prezent, reasigurarea, cea mai importantă cheltuială a PAID este semnificativ mai scumpă. Marii reasigurători au plătit 130-140 de miliarde de euro pe zona de calamitate, iar unii fie nu mai acceptă acest tip de business, fie își redus semnificativ capacitățile. Plasarea va fi din ce în ce mai dificilă. Știe toată lumea din industrie că, pentru catastrofă, reasigurarea s-a scumpit cu 30%-40% față de nul trecut. Ne descurcăm foarte greu să mai intrăm în cei 20 de euro. De aici încolo vorbim despre o posibilă adaptare a prețului cu inflația pentru a fi la fel de solvabili și pentru a face ca industria de asigurări să fie solidă. Trebuie să luăm măsuri”, a declarat Nicoleta Radu, la Conferința Xprimm Time for Business.

Astăzi, asigurarea PAD costă 20 de euro pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pentru cele din chirpici. Suma asigurată este 20.000 de euro, pentru locuințele din materiale moderne și 10.000 de euro pentru celelalte, iar riscurile acoperite sunt cutremur, inundație și alunecări de teren. Legea spune că cine nu își asigură locuința e pasibil de amendă între 100 și 500 de lei, însă realitatea este că această amendă, care ar trebui dată de primării, nu este aplicată. Reamintim și că actualul program de reasigurare al PAID acoperă daune de până la 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, pagube cumulate care nu depășesc această sumă sunt acoperite de firme gigant, de reasigurare. În mod evident, pentru locuințele din București, cel puțin, suma asigurată este mult prea mică, însă aceasta poate fi suplimetată printr-o asigurare facultativă.

Dezastru în Turcia. Numărul victimelor poate ajunge și la 100.000, în scenariile pesimiste, iar pierderile economice sunt uriașe, de zeci de miliarde. Ce daune ar provoca în România un cutremur similar?

Cutremurul din Turcia, și multiplelele sale replici, alcătuiesc scenariul unuia dintre cele mai mari dezastre poate chiar din istorie. La ora la care scriem acest text vorbim deja despre aproape 2.500 de morți și zeci de mii de răniți. Unele proiecții vorbesc despre cel puțin 10.000 de morți, într-un scenariu cu probabilitate mare de a se întâmpla și de până la 100.000 de morți, în scenariile considerate pesimiste. Cutremurul din martie 1977, cel mai mare din istoria modernă a României, s-a soldat cu peste 1.500 de morți și aproape 11.500 de răniți.

Dacă în ceea ce privește morții și răniții potențiali nu sunt multe lucruri care pot ajuta, cu excepția construirii unor clădiri solide, în ceea ce privește pierderile economice suportate de familii și de state asigurarea poate face diferența. În Turcia, cutremurul actual va provoca pierderi economice de aproximativ 2% din Produsul Intern Brut, ceea ce raportat la nivelul economiei turcești înseamnă până la 18-20 de miliarde de dolari. Estimarea aparține Institutului american de geofizică USGS, care a utilizat un model bazat pe cutremurele care au avut loc în trecut în regiune, structura populației și nivelul de vulnerabilitate al structurilor din zonă.

Dacă am păstra același procent din PIB și l-am raporta la economia României, ar rezulta pagube de circa 6 miliarde de dolari, nivel care poate fi considerat chiar mic, având în vedere că în 1977 s-ar fi plătit, după cum au afirmat foști angajați ai ADAS (unicul asigurător de atunci, aparținând statului), în jur de 7 miliarde de dolari, peste 2 miliarde suportați de asigurările emise de ADAS. Estimări mai recente din lumea asigurărilor vorbesc despre daune de cel puțin 10-12 miliarde de euro, în cazul unui eveniment major.

Doar 1 din 4 români are un kit de prim ajutor în caz de cutremur

Deși mai mult de 80% dintre români susțin că știu ce trebuie să facă pentru a se proteja în cazul producerii unui seism, doar 28% dețin un kit de prim-ajutor pentru cutremur, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de UNSAR împreună cu IRES.

Potrivit sondajului, cutremurul reprezintă unul dintre principalele riscuri pe care românii le percep drept posibile în cazul locuințelor lor. Astfel, într-un clasament al riscurilor de care populația se teme cel mai mult, incendiile se situează pe primul loc (55%), urmate de cutremur (50%), furtună/vijelie (35%), explozie (27%), inundații (24%), furt din locuințe (20%) și alunecări de teren (14%). Toate aceste riscuri pot fi acoperite de către asigurările facultative de locuințe. Tocmai de aceea este în interesul oricărui proprietar să-și protejeze căminul și familia, alegând cele mai potrivite soluții de asigurare.

„România este unul dintre statele europene cele mai expuse la riscul de cutremur. În contextul în care luna viitoare se împlinesc 82 de ani de la primul mare cutremur produs în România modernă, 10 noiembrie 1940, este cu atât mai important pentru fiecare dintre noi să știe cum poate fi mai bine protejat financiar, încheind o poliță de asigurare a locuinței”, a declarat anul trecut Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR.

În mod paradoxal, deși suntem țara europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe, doar 20% din fondul locativ este protejat printr-o asigurare obligatorie PAD, care acoperă cele trei riscuri catastrofale: cutremur, inundații și alunecări de teren. Totodată, doar 17% din locuințele din România sunt asigurate facultativ. Aceste polițe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar față de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundații de la vecini etc.