Lege – De la 1 mai, producătorii adevăraţi intră în pieţe. Cum îi recunoşti

Începând cu 1 mai 2015, producătorii agricoli vor trebui să deţină un aşa-numit atestat de producător pentru a-şi putea vinde marfa în pieţele agroaliementare. Documentul, care înlocuieşte certificatul de producător, conţine informaţii  detaliate atât despre cel care produce cât şi despre exploataţia acestuia.

Concret, potrivit Legii pieţelor (Legea 145/2014) care a intrat în vigoare în luna octombrie a anului trecut, atestatul conţine informaţii precum numele  producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată de acesta, respectiv efectivele de animale pe care le deţine şi pe care le-a înregistrat în registrul agricol.

Actul, eliberat persoanei fizice care desfăşoară activitate economică în sectorul agricol, este valabil un singur an şi trebuie ştampilat şi semnat semestrial de primarul comunei sau oraşului pe teritoriul căruia are ţăranul exploataţia. Actul se poate acorda cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale, patronale sau sindicale din agricultură

Cu carnetul de comercializare în pieţe şi târguri

Totodată, fie că vând în pieţe sau în târguri, la bucată sau engros, producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător mai trebuie să deţină şi un carnet de comercializare. Acesta se eliberează la cerere tot de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul, ferma sau gospodăria în care se obţin produsele vândute.

Carnetul este unul cu elemente de siguranţă speciale, tipărit exclusiv de către Imprimeria Naţională şi alcătuit din trei file. Fila conşine, de fapt, trei foi semitransparente pe care se imprimă, ca la indigo, scrisul producătorului 

Prima filă, care rămâne nedetaşabilă la carnet, include datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primar şi rămâne nedetaşabilă la carnet. În ceea ce priveşte foile semitransparente, acestea se împart cumpărătorului, căruia îi revine prima filă, vânzătorului, iar cea de-a treia rămîne în carnet pentru a fi restituite, cu tot cu acesta, primăriei care l-a emis.

 De la Lege la faptă este cale lungă

Agricultorii susţin însă că nu în toate judeţele s-au tipărit certificatele de producător, lucru confirmat, de altfel, şi de către Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

 „Activitatea noastră nu este blocată, dar lucrurile se tergiversează” a declarat pentru ECONOMICA.NET Elena Patriche, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Galaţi. Potrivit acesteia, la elaborarea Legii Pieţelor nu s-a luat în considerare şi părerea micilor fermieri, cei care, în mod teoretic, sunt beneficiarii acestui act normativ. „Legea nu este de comun acord cu cei direct implicaţi. Nu am fost consultaţi”, a spus aceasta. 

De aceeaşi părere este şi Mircea Croitoru, Director Executiv Asociaţia legume Fructe Matca. „Este o lege făcută pe genunchi, fără consultarea fermierilor. Noi nu avem timp să umblăm după toate aceste certificate şi nu înţeleg de ce, dacă ai atestat de producător îţi mai trebuie şi certificat. Ce facem, spre exemplu, cu bătrânii care vor şi ei să îşi vândă surplusul în piaţă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Croitoru. 

Pieţele ar trebui să aibă 40% spaţiu pentru ţăranii români

Potrivit Legii pieţelor, „în cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare”.  Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente”, se mai arată în lege. În realitate însă, în aproape nicio piaţă din România nu se întâmplă acest lucru, unul dintre motive fiind acela că producătorii nu aua marfă suficientă. ” Noi nu putem asigura marfă pentru 40% din suprafaţa pieţei. Pur şi simplu nu există atâtea produse, mai ales că ţăranii nu vin în fiecare zi.”, mai spune Patriche potrivit căreia „şi producătorii au carenţele lor”. ” Agricultorii români nu înţeleg că trebuie să fim organizaţi şi asociaţi. Ei sunt de acord să se asocieze numai dacă este vorba să li se dea bani, dar nu vor să devină şi membri activi ( în sensul de a plăti cotizaţii şi na merge la întruniri n.red).  Pe de altă parte însă, îi înţeleg şi pe ei.  Federaţiile mari cer sume foarte mari membrilor lor. Ni s-a cerut şi 12.000 de lei pe an, ceea ce este foarte mult pentru noi”, a mai explicat aceasta. 

Oficialul Asociaţiei din Matca spune, de asemenea, că noua lege îi descurajează pe agricultori să mai producă, favorizându-i, în schimb, pe importatori. „Aceasta este o lege care ne distruge, ne descurajează să mai producem. În schimb, încurajează importurile”, spune fermierul.

Cum îi recunoaştem pe producătorii români în pieţe

Măsura de a aloca 40% din suprafaţa unei pieţe producătorilor locali ar fi trebuit să îi ajute pe agricultori să îşi vândă mai bine marfa, oferindu-le o identitate vizuală distinctă. În realitate, în lipsa unor prevederi clare, producătorii şi administratorii pieţelor se organizează cum pot. „Cei din organizaţia noastră folosesc nişte ecusoae şi nişte etichete pe care scriu că fac parte din Asociaţoa noastră, numele producătorului şi satul de unde sunt produsele. Acum, după introducerea acestei legi, o să negociem cu administratorii pieţelor alte metode de identificare”, mai spune  Elena Patriche