Potrivit unui comunicat al Executivului, în acest sens Guvernul a decis ca acestor minori să li se acorde cetăţenia la cererea părinţilor şi odată cu aceştia.
‘Cererea va fi depusă odată cu cererea părinţilor de acordare a cetăţeniei române, în condiţiile Legii nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 13 august 2010. În propunerea de reglementare este prevăzută condiţia ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condiţiile legii, în România’, precizează sursa citată.
De asemenea, conform comunicatului, sunt modificate şi dispoziţiile cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat.
Astfel, sunt reglementate situaţiile în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu acest părinte, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precizează sursa citată.
Conform comunicatului, în ambele cazuri, dacă părinţii nu cad de acord în privinţa cetăţeniei minorilor, decizia va fi luată de tribunalul de la domiciliul minorului sau, după caz, de către instanţa judecătorească competentă să încuviinţeze adopţia, ţinând cont de interesele acestuia.
‘Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimţământul, iar dacă devine major în timpul perioadei de soluţionare a cererii acesta va depune jurământul, în condiţiile legii. Minorilor care dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetăţenie distinct de cel al părinţilor. Anterior modificărilor legislative aprobate în şedinţa de astăzi a Guvernului, minorii care dobândeau cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei erau înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor’, potrivit aceleiaşi surse.
Executivul precizează că noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, ‘pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităţilor cu atribuţii în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluţionate definitiv sau în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti’.
‘În acest fel, dispoziţiile aprobate sunt aplicabile şi persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, menţiunile cu privire la dobândirea cetăţeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie româneşti eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al menţiunilor cu privire la dobândirea cetăţeniei române, sub motivul că nu au dobândit cetăţenia română întrucât nu s-a parcurs procedura privind acordarea cetăţeniei române la autoritatea competentă, odată cu părinţii care au obţinut cetăţenia română’, se arată în comunicat.