Marile magazine ar putea fi obligate să își plătească furnizorii de produse agroalimentare într-un interval de timp stabilit în funcție de termenul de valabilitate al produselor respective, în termen de 7, 15 sau 30 de zile de la livrare, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii MADR. Prevederea, care este momentan în faza de analiză, ar putea fi stipulată într-un nou act normativ ce va reglementa relația dintre retaileri și producători și furnizori. Aceasta în contextul în care până în mai 2021, România va trebui să transpună în legislația națională Directiva nr. 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Ministerul Agriculturii a demarat deja consultările cu cei implicați, o primă întâlnire având loc în data de 27 mai, cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
„Actul normativ european (Directiva n.red) legiferează buna colaborare între un furnizor mic și un cumpărător mai mare, care nu trebuie să săvârșească acțiuni ce se înscriu în sfera practicilor comerciale neloiale. Concluziile desprinse în urma discuțiilor (cu AMRCR n.red) vizează posibilitatea ca termenele de plată să fie reglementate în funcție de termenele de valabilitate ale produselor agroalimentare, cu stabilirea a trei limite de timp (7,15, 30 de zile)”, au declarat reprezentanții Ministerului.
Începând cu 16 mai 2020, de când a intrat în vigoare noul act normativ privind comerțul alimentar, retailerii stabilesc doar prin contract cu furnizorii lor care este termenul-limită pentru efectuarea plăților aferente produselor achiziționate. Excepția fac produse proaspete precum carnea, produsele de patiserie și brutărie, peștele, ouăle, laptele, legumele și fructele pentru care noua lege prevede un termen de cel mult 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către magazine.
Potrivit sursei citate, s-a discutat și despre modul în care se vor aplica sancțiuni. Conform variantei analizate, aplicarea acestora se va face în mod gradual- avertisment, sancțiune pecuniară, procent din cifra de afaceri. Mai mult, s-a adus în discuție posibilitatea de a se ajunge la o înțelegere a părților, după constatarea faptei de practică neloială, care să fie materializată într-un acord de mediere.
Conform Directivei care a fost publicată în Monitorul Oficial al UE în aprilie 2019, „statele membre trebuie să se asigură că fiecare dintre autoritățile lor de aplicare a legii dispun de competența de a impune autorului încălcării, sau de a iniția împotriva acestuia proceduri pentru impunerea de amenzi, de alte sancțiuni la fel de eficace și de măsuri provizorii, în conformitate cu reglementările și procedurile naționale”.
„Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive și să țină seama de natura, durata, recurența și gravitatea încălcării”.
Potrivit MADR, termenii din Directivă vor fi definiți printr-un „act normativ național astfel încât să nu se lase loc unor interpretări contradictorii”. Participanții la discuții au apreciat însă ca fiind util și un cod național de conduită a comportamentului de piață.
Amintim că în 2009, Ministerul de resort împreună cu jucătorii din piață au elaborat un cod de bune practci în retail, aprobat ulterior prin Legea privind comercializarea produselor alimentare.
De altfel, Ministerul susține că pe piața locală au fost identificate anumite practici comerciale neloiale ce nu sunt incluse în Directivă și s-a convenit inserarea acestora.