Așa cum mai scria ECONOMICA.NET, în premieră, cea mai interesantă propunere a firmelor de asigurare vizează redefinirea noțiunii de despăgubire și eliminarea, de facto, a aceleia de reparație. Altfel spus, asigurătorii ar vrea să plătească valoarea calculată a daunei direct către păgubit nu să achite facturile emise de service în urma reparației.
„În prezent, contractul RCA dă dreptul persoanei prejudiciate, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități repratoare auto, în condițiile legii, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoarea auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea…Propunerea noastră: Plata despăgubirii reprezintă obligația pe care o au asigurătorii la producerea riscului asigurat, constituind unul dintre elementele de bază al asigurării, consacrat, de altfel, și de Codul Civil. Înțelegerea faptului că asigurătorul plătește despăgubiri și nu efectuează reparații vine în sprijinul consumatorului de asigurare și a terțului păgubit, contribuind la respectarea dreptului acestora de a opta între a primi o despăgubire în bani echivalentă cu întinderea prejudiciului sau de a efectua reparația la o unitate reparatoarea autorizată, în cunoștință de cauză”, transmite parlamentarilor un document al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR)
Forma juridică a amendamentului precum și toate celelalte amendamente propuse la proiectul care modifică legea RCA pot fi consultate AICI
Reprezentanții COTAR, una dintre asociațiile transportatorilor, au reacționat imediat la această propunere. „Dacă asigurătorul va calcula o pagubă de 1.000 de lei, iar la service vor fi cheltuieli cu reparaţiile de 4.000 de lei, păgubitul va primi suma stabilită de asigurător şi va fi nevoit să plătească reparaţia din banii proprii, deşi plăteşte asigurare. Invocând grija faţă de consumator, de fapt se va modifica legea astfel încât păgubitul sa primească în mod direct o sumă de bani calculată de către asigurator, în caz de daună, fără ca păgubitul să cunoască valoarea reală a costului de reparaţie a autovehiculului său avariat„, au transmis cei de la COTAR, într-un comunicat în care acuză asigurătorii că singurul scop al modificărilor propuse este maximizarea profiturilor.
O a doua mare schimbare propusă de firmele de asigurare, prin UNSAR și BAAR este introducerea unor referințe pentru valoarea despăgubirii, dar și pentru costurile reparației și pentru cele ale mașinii la schimb oferită păgubitului pe perioada cât automobilul său este în service. Este a doua încercare a firmelor de asigurare de a introduce o astfel de referință, după ce un proiect de lege destinat exclusiv acestui scop a picat în Senat. De data aceasta, asigurătorii vor o referință atât pentru ora de manoperă, cât și pentru prețul pieselor, în cazul tarifelor de referință pentru reparație.
„Pentru prevenirea și eliminarea practicilor comerciale neloiale, constând în utilizarea de tarife diferențiate, discriminatorii, în funcție de plătitorul final al costurilor de reparație – mai mari în cazul asigurătorului, în detrimentul consumatorului, considerăm că este utilă o nouă paradigmă… Se poate afirma că, la ora actuală, unitățile reparatoarea se plasează în afara principiilor concurențiale care guvernează economia de piață în raport cu asigurătorii și consumatorii RCA. Astfel, pentru existența unui echilibru și a unei simetrii de tratament care să combată abuzurile unor operatori economici de pe piața reparațiilor auto, despăgubirea trebuie să se raporteze la un nivel al prețurilor de piață practicate pe piețele de profil, așa cum este acest principiu statuat de art. 22, alin. 2 din legea 132/2017, pentru toate bunurile, deci și pentru vehicule, acestea fiind tot un bun”, explică documentul UNSAR citat mai sus.
Art 22, alin 2 din legea 132/2017: „Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat”.
De menționat că pentru introducerea unui preț de referință în ceea ce privește costurile reparației militează și FORT, o altă organizație a transportatorilor. Însă o face printr-un amendament separat de cel al asigurătorilor, care poate fi consultat și el în documentul atașat acestui material. Președintele FORT, Augustin Hagiu, a explicat că susține introducerea unei referințe, la fel cum este împotriva eliminării plafonului de 25% pentru ponderea cheltuielilor asigurătorilor în tariful RCA, pentru a evita creșterea prețurilor, așa cum s-a întâmplat în 2015 – 2016, după falimentele Astra și Carpatica.
Alte propuneri: Service-urile mandatare pentru păgubiți să fie în conflict de interese, definiție specifică pentru publicitatea înșelătoare
Pe de altă parte, firmele de asigurare încearcă să elimine, practic, posibilitatea ca service-urile să acționeze ca mandatari ai păgubiților, prin introducerea unei definiții pentru conflictul de interese adaptate situației specifice a circutului RCA. Menționăm că starea de conflict de interese este deja definită în legislația generală.
Aici trebuie subliniat că cea mai mare parte dintre contractele de mandat și de cesiune ajung să fie cu probleme pentru asigurători. De exemplu, în 2019 numărul reclamațiilor formulate la ASF de către intermediari a explodat de-a dreptul. Dacă în toți anii de la înființarea ASF, peste 96-98% din petiții au fost formulate direct de păgubit și doar circa 2% de interemdiari, în 2019 avem circa 50% din reclamații venite de la mandatari și alte forme de intermediari. Iar în 2020, ponderea este în creștere. În plus, mandatarii au și capacitatea juridică (avocați) și pârghiile directe(contact direct cu firmele de asigurare) de a obține plăți mai mari dinspre asigurător. Acesta este contextul în care UNSAR și BAAR propun definirea conflictului de interese pe circuitul RCA. În viziunea firmelor de asigurare, valoarea pagubei va putea fi în continuarea stabilită conform documentelor legale de către oprice unitate căreia i se adresează păgubitul, însă cu excepția situațiilor unde apare conflictul de interese.
Iar UNSAR definește conflictul de interese astfel: „Un complex de circumstanțe care poate duce la obținerea în mod injust a unui folos financiar sau de orice altă natură pentru mandatar sau cesionar prin exercitarea de către acesta a unei influențe directe sau indirecte asupra costurilor de reparare a prejudiciului de natură să mărească nejustificat nivelul despăgubirii acordate de asigurător”. Practic, dacă această definiție ar fi adoptată service-urile pierd posibilitatea de a încheia contracte de mandat, pentru că nu pot fi și consultant/ mandatar și unitate reparatoare care are „o influență directă asupra costurilor de reparare”.
Într-o altă particularizare a legii generale la specificul pieței RCA, asigurătorii propun și introducerea conceptului de publicitate înșelătoare. Scopul este,de asemenea, eliminarea de pe circuit a service-urilor care promit facilități păgubiților: mașină de lux la schimb, reparații cu piese mai bune etc.
Toate aceste amendamente, dar și altele, pot fi consultate în documentul atașat materialului.
Toți ochii pe piața asigurărilor. Senatorul Daniel Zamfir promite o revoluție a consumatorilor. Premierul Ludovic Orban spune despre Zamfir că e „o sfidare” a celor din PSD
În ultima vreme, piața asigurărilor a intrat în atenția publică și pe radarul politicienilor în contextul în care se apropie momentul numirii unui nou președinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), post lăsat liber după plecarea lui Leonardo Badea la Banca Națională. Unele voci spun, de altfel, că toate aceste încercări ale asigurătorilor de a modifica legea RCA vin pe fondul unei instabilități cauzate de lipsa unui președinte cu normă întreagă, la ASF. Susținut deschis de organizațiile aflate în luptă cu firmele de asigurare (cele ale transportatorilor și unele asociații de consumatori), senatorul Daniel Zamfir este singurul care și-a anunțat dorința de a candida la șefia ASF. El și-a trasat deja și principalele linii care duc, evident, către o favorizare a măsurilor în general cunoscute ca „pro-consumatori”. Altfel spus o eventuală venire a lui Zamfir la ASF ar favoriza păstrarea actualei legi dar și, cel mai probabil, un mai strict control al firmelor care nu achită la timp daunele și care adună zeci de mii de reclamații. Totuși, în lupta pentru șefia ASF mai sunt și alte nume, mai puțin publice, printre care Nicu Marcu, vicepreședinte al Curții de Conturi, care este astăzi cotat cu cele mai mari șanse, având în vedere că ar putea fi susținut de mai multe partide. Despre Zamfir, premierul Ludovic Orban a spus că numirea sa la ASF ar fi o adevărată sfidare din partea PSD.