Legea pentru cumpărarea şi vânzarea terenurilor agricole a fost promulgată de Iohannis

Noua Lege ce reglementează tranzacțiile cu terenuri din extravilanul localităților (de modificare și completare a Legii 17/2014) impune noi condiții celor care doresc să cumpere și îi obligă practic să rămână proprietari cel puțin opt ani de la momentul achiziției. Altfel, trebuie să plătească un impozit de 80% aplicat diferenței dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare. Situația este valabilă și în cazul în care terenul ce face obiectul tranzacției aparține unei societăți, reprezentând mai mult de 25% din activele acesteia, iar acționarii decid să vândă pachetul de control, înainte de 8 ani.

„Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. (…) În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligaţia de a plăti un impozit de 80% din diferenţa de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor şi momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferenţa de valoare a acţiunilor sau părţilor sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporţional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă”, se mai arată în actul normativ.

Legea va avea efcet și  asupra investițiilor în regenerabile. Se pierd cel puțin zece miliarde de euro, spune industria

Mai mulți pe lista de preemptori 

În afară de panalizarea prin impozitarea suplimentară a celor care vând la mai puțin de opt ani de la achiziție, în noua lege a crescut și numărul persoanelor care beneficiază de un drept de preemțiune la cumpărare. Astfel, pe lângă coproprietari, arendași, proprietari vecini și statul român, se adaugă:

– rudele de gradul I,

– soții și afinii până la gradul al treilea,

– proprietarii investițiilor agricole,

– tinerii fermieri,

– orice persoane fizice cu domiciliul/reședința în localitatea unde este situat terenul sau în localitățile învecinate, etc.

Actul normativ mai stipulează că arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol arendat situat în extravilan trebuie să deţină această calitate în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei şi să îndeplinească mai multe condiţii.

„În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin un an, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan”, prevede legea.

Legea prevede şi condiţiile cumulative care trebuie îndeplinite pentru înstrăinarea terenurilor în cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul.

Acum, dreptului de preempțiune aparține coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.

Mai mult, procedura de exercitare a dreptului de preemțiune devine mai complexă și necesită mai mult timp. Nerespectarea legii duce la nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare și la amenzi duble față de prezenta lege, între 100.000 și 200.000 lei.

PNL şi USR au sesizat la CCR această lege, însă Curtea a respins sesizarea.

Noua Lege este discutată de parlamentari din 2017, motivul apariției fiind limitarea tranzacțiilor speculative cu terenuri agricole. Aceasta în contextul în care, România are printre cele mai ieftine terenuri arabile din UE, iar tranzacțiile cu terenuri, mare parte realizate de investitori străini, au avut de multe ori scop speculativ.

Potrivit inițiatorilor noii Legi, în perioada 2014-2017, aproximativ 470.000 hectare de terenuri agricole au făcut obiectul procedurilor de vânzare, reprezentând aproximativ 3,5% din totalul suprafeței agricole a țării.