Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G – reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării, scrie Agerpres.
„Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării”, prevede proiectul adoptat.
Potrivit actului normativ, avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării. În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.
Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.
De asemenea, constitutie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri.
Proiectul a fost iniţiat de Guvern şi a fost adoptat de deputaţi în forma transmisă.
La dezbateri, deputatul minorităţilor naţionale Andi Grosaru a criticat proiectul, susţinând că are prevederi neconstituţionale şi texte „lipsite de claritate şi calitate” şi a solicitat retrimiterea la comisie, însă cererea a fost respinsă, nefiind susţinută de grupul minorităţilor.
Deputatul PNL Pavel Popescu a menţionat că liberalii susţin acest proiect. „România demonstrează că este un stat matur (…) şi a ales calea corectă”, a afirmat Popescu.
Şi PSD susţine proiectul, a anunţat deputatul social-democrat Sorin Grindeanu.
„Proiectul este urmare a unui memorandum semnat de Guvernul României în 2019 cu Statele Unite. El transcede problema de comunicaţii, este o problemă şi de siguranţă naţională. (…) Grupul PSD susţine acest proiect”, a afirmat Grindeanu.
El a menţionat că a fost un semn de întrebare cu privire la intenţia ministrului Economiei, Claudiu Năsui, de a retrage proiectul.
Deputatul AUR George Simion a exprimat îngrijorări cu privire la notificarea Comisiei Europene în cazul acestui proiect.
„E de datoria noastră să spunem că am primit asigurări de la Biroul permanent că Comisia Europeană face notificări în chestiunile tehnice care se reglează prin legislaţie secundară. (…) Legea face referire la producători, nu la operatori, relaţia noastră directă este cu operatorii. (…) Să nu ajungem să plătim despăgubiri de un miliard, legea trebuie tratată cu grijă”, a spus Simion.
Ca urmare, grupul AUR s-a abţinut la vot.
Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul este Cameră decizională.