Legea care bulversează industria lactatelor. Când vom avea noi etichete?

Aşteptată de fermieri, dar contestată de procesatori, legea privind etichetarea suplimentară a laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate (Legea 88/2016) aşteaptă girul Comisiei Europene pentru a putea intra în vigoare, la 90 de zile de la data comunicării deciziei.

Între timp, procesatorii trimit întrebări autorităţilor (în speţă ANPC, ANSVSA şi Ministerul Economiei) pentru că nu ştiu ce ar trebui să înţeleagă din lege şi cum să o aplice. La nivel de industrie sunt în joc milioane de euro, bani pe care procesatorii trebuie să îi investească pentru a schimba etichetele, dar se resimte şi o stare de incertitudine având în vedere că durează în jur de 6 luni pentru a produce noile etichete şi alte câteva pentru epuizarea stocurilor deja existente.

Principalele prevederi ale legii se referă la obligativitatea de a menţiona pe etichetă:

– ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum;

– avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de . . . . . . . . . .%”.

De asemenea, legea prevede că:

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.

Când am putea avea noi etichete la lapte? Ping-pong cu notificarea Comisiei Europene

Aşa cum a ieşit Legea din Parlament şi cum a fost promulgată de către Preşedintele Klaus Iohannis , obligativitatea de a notifica Comisia Europeană cu privire la intenţia României de a introduce măsuri suplimenare obligatorii pentru etichetarea laptelui şi a produselor lactate a revenit Autorităţii Sanitar Veterinare.

 „Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) notifică statelor membre şi Comisiei măsurile prevăzute de prezenta lege şi  specifica motivele care au stat la baza acestora”, spune penultimul articol al actului normativ. 

Numai că, la notificarea ANSVSA, Comisia a răspuns că procedura trebuie reluată, având în vedere că notificarea s-a făcut după trecerea legii şi nu înainte, aşa cum prevăd Regulamentele UE. „În acest caz, situaţia este mai complexă. Există o procedură prin care statul notifică intenţia de a face, or la noi notificarea a fost făcută după ce s-a întâmplat. De aceea, a trebuit să se reia”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Radu Roatiş, preşedintele ANSVSA.

Acesta susţine că ANSVSA a trimis o notificare Ministerul Economiei, instituţie care are în atribuţii notificarea Comisiei Europene.

Întrebaţi de ECONOMICA.NET despre notificare,  Ministerul Economiei ne-a trimis la textul legii 88/2016 şi la prevederile potrivit cărora ANSVSA notifică statelor membre şi Comisiei măsurile prevăzute de prezenta lege.

Comisia Europeană nu şi-a transmis, până la publicarea acestui articol, punctul de vedere.

Citeşte şi Adevărul din cutia de lapte. Ce se întâmplă cu alimentul înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor 

Ce spun procesatorii. Ce înseamnă locul de provenienţă?

Principalele semne de întrebare ridicate de noua lege se referă la prevederea potrivit căreia procesatorii sunt obligaţi să inscripţioneze pe câmpul vizual „ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum”. Totodată, potrivit legii, „dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România”

„Legea are nevoie de norme de aplicare clare, altfel va genera blocaje pe piaţa laptelui. În forma în care este astăzi, legea este puţin ambiguă”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Albalact, liderul pieţei de lapte din România. Totodată, „dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.

Aceştia atrag atenţia că, potrivit actualei forme a legii, o etichetă ar trebui să conţină numele a sute sau chiar mii de producători. Aceasta întrucât în România procesatorii lucrează cu numeroşi fermiero mici, spre deosebire de statele mai dezvoltate unde fermierii au capacităţi mult mai mari de producţie.

„O ambiguitate este menţionarea locului de provenienţă a laptelui materie primă. În normativele UE locul de provenienţă este definit ca „locul unde trăieşte animalul care produce materia primă”, adică ferma, gospodaria etc. Un centru de colectare lapte poate avea între 50-1500 de mici producători. O ruta de colectare lapte (o cisterna de lapte) poate colecta şi de la ferme şi de la centre de colectare. O etichetă de lapte nu are spaţiu pentru menţionarea a sute sau mii de producători, iar procedural vorbind acest lucru este aproape imposibil. Locul de provenienta obligatoriu de menţionat trebuie să se refere la ţară şi cel mult la regiune. Aşadar, în aceste condiţii, deocamdată nu putem aplica modificări la etichetele produselor lactate”, au explicat oficialii Albalact.

„Normele de aplicare ale Legii 88/2016 nu au fost, încă, publicate. Asteptam oficializarea lor pentru a vedea, exact, ce modificari trebuie aduse si a calcula impactul acestora.”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Friesland Campina.

De asemenea, oficialii APRIL atrag atenţia asupra ambuguităţii legii, dar şi asupra faptului că prevederile ei nu fac decât să crească costurile producătorilor români care devin astfel necompetitivi în faţa importurilor. „Cui se aplică această lege: produselor româneşti sau celor de import?”, întreabă retoric Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL-Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui. 

Ce spun fermierii

Elaborată la solictarea asociaţiilor de fermieri, Legea etichetării sumplimentare a lactatelor a avut drept scop creşterea vânzărilor laptelui crud provenit din fermele româneşti, dar mai ales menţinerea preţului la poarta fermei cel puţin la nivelul costurilor. Deziderat pe care iniţiatorii legii s-au gândit să îl rezolve prin două metode: descurajând procesatorii să cumpere materie primă din import şi să folosească lapte praf. 

„O statistică publicată de Consiliul Concurenţei dezvăluie că doar 63% din laptele de consum din supermarketuri şi hzpermarketurile este românesc, 36% fiind importat din ţările Uniunii Europene şi 1% din statele din afara UE. Dacă se citeşte pe eticheta pungii sau cutiilor de lapte „fabricat în România” nu înseamnă că acesta provine de la vacile din România, ci doar a fost ambalat la noi. (…) În majoritatea cazurilor, laptele proaspăt pentru consum este un amestec cu lapte praf, a cărui valoare nutriţională este foarte scăzută”, se arată în nota de fundamentare a legii.

Preţurile la poarta fermei sunt în scădere

„Acum avem cel mai mic preţ din UE. Porneşte de la 40 de bani litrul şi ajunge la 1,4 lei în unele ferme mari din sudul ţării, astfel că media este undeva la 70 de bani. Scăderea drastică a început în aprilie 2014, iar din octombrie 2015 preţurile s-au stabilizat până în luna mai, când vorbeam de 80 de bani litru. Procesatorii au profitat de situaţia din Europa, dar şi de faptul că, fiind un produs sezonier, vara producţia creşte”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Acesta îşi pune speranţa în Legea etichetării, dar şi a comerţului alimentar pentru ca preţurile să mai crească. „Chiar a început să se simtă o creştere a cererii de lapte românesc şi cred că din octombrie preţurile vor începe să crească. Din a doua jumătate a lunii septembrie intră în vigoare legea etichetării, iar de anul viitor va exista şi obligativitatea ca retailerii să pună pe rafturi în proporţie de 51% produse de pe lanţul scurt. Preţul de cost la lapte este de 1,2-1,3 lei pe litru, iar dacă se obţin aceşti bani fermierii îşi pot asigura profitul din subvenţii”, a mai declarat Frânc.

Datele oficiale ale Comisiei Europene indică pentru România un preţ mediu de 21,3 euro suta de kilograme, în iulie 2017, cu 9,5% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut.

Cu toate acestea, laptele românesc este în continuare mai scump decât cel unguresc de unde unii procesatori obişnuiesc să cumpere pentru a-şi completa necesarul. Suta de kilograme de lapte unguresc era, conforma ultimelor datedisponibile, de  20,95 de euro faţă de 23,9 euro în 2015, iar media statelor membre a ajuns la 25,5 euro de la 29,9 euro.

 Etichetarea suplimentară -adoptată de mai multe state UE

Şi industria lactatelor din Italia are în această perioadă aceeaşi temă de discuţie, numai că ei vor legifera după ce vor avea ok-ul Comisiei Europene. În luna iunie, premierul Matteo Renzi a anunţat că a notificat Comisia cu privire la o iniţiativă legislativă prin care procesatorii vor fi obligaţi să menţioneze pe etichetă sursa laptelui materie primă din lapte, brânză, unt şi iaurt, dar şi ţara unde au fost procesate şi ambalate aceste produse.

De asemenea, acceaşi mişcare a fost făcută de Franţa, care a luat măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea preparatelor din lapte şi a cărnii pentru o perioadă de doi ani, măsuri similare fiind aşteptate în Lituania şi Portugalia.