„Legea pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990 elimină unele interdicţii sau limitări referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale. Deşi intervenţiile legislative se pot înscrie în obiectivul reducerii sarcinilor administrative şi stimulării antreprenoriatului, considerăm că unele dispoziţii ale legii supuse reexaminării pot genera anumite riscuri din perspectiva necesităţii asigurării transparenţei şi concurenţei loiale pe piaţă, precum şi a consolidării luptei împotriva evaziunii fiscale”, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.
El susţine că prin abrogarea normei se va permite înfiinţarea de către aceeaşi persoană a unui număr nelimitat de societăţi cu asociat unic, subliniind că aceasta este „de natură să genereze multiple probleme deoarece nu este dublată de stabilirea unor mecanisme care să împiedice, spre exemplu, transferarea activităţii de la o societate la alta, sau crearea de societăţi distincte pentru o singură afacere, în scopul obţinerii de beneficii specifice (precum rambursarea de TVA, subvenţii etc.). În mod similar, în condiţiile în care acelaşi asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăţi, nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale şi să asigure recuperarea creanţelor în mod echitabil de către diferiţii creditori ai aceleiaşi societăţi, dar şi de către creditorii unor societăţi diferite cu acelaşi asociat unic”.
Şeful statului spune că în situaţia în care răspunderea asociatului cu răspundere limitată devine nelimitată, ca efect al abrogării art. 14 din Legea nr. 31/1990 acelaşi asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăţi, în condiţiile în care nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale, în detrimentul diferiţilor creditori.
El semnalează că măsurile legislative ce prevăd funcţionarea societăţilor comerciale în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate, prin raportare la structura şi suprafaţa utilă a imobilului, sunt justificate din perspectiva necesităţii combaterii fenomenului evaziunii fiscale. Iohannis afirmă că legea elimină din fondul activ al legislaţiei a reglementarea unei condiţii minimale pe care trebuie să o îndeplinească spaţiul ce ar urma să aibă destinaţie de sediu social.
„Considerăm că o asemenea reglementare poate avea consecinţe negative din perspectiva eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, motiv pentru care se impune reanalizarea acestei soluţii legislative”, spune şeful statului.