Legea dării în plată s-ar putea schimba din nou. Dacă ţi-a scăzut salariul sau a crescut prea mult rata, poţi lăsa liniştit cheile casei la bancă

„Întrucât hotărârile instanţelor sunt contradictorii şi apar situaţii în care impreviziunea este interpretată subiectiv, aberant uneori, se stabilesc situaţiile clare de impreviziune”, spune una din motivaţiile prezentate de senatorul PSD în apărarea amendamentelor de modificare a legii nr. 77/2016.

În cei doi ani de la intrarea în vigoare a legii dării în plată au fost depuse peste 8.000 de dosare de dare în plată, potrivit informaţiilor BNR, şi doar câteva sute de dosare au fost rezolvate în favoarea consumatorului.

Potrivit amendamentului propus „se consideră întotdeauna că există impreviziune în cazul devalorizării cu mai mult de 50% față de valoarea inițial evaluată a imobilului cu destinația de locuință ipotecat, în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depășit cu cel puțin 20% nivelul cursului din data contractării creditului”. Aici sunt incluse practic creditele luate în perioada de boom imobiliar şi creditele în franci elveţieni.

De asemenea, modificările propuse indică şi că poate fi considerată impreviziune şi „dacă gradul de îndatorare al debitorului l-a depășit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului precum și în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinația de locuință”.

Practic, dacă ţi-a scăzut salariul şi rata a ajuns să reprezinte mai mult de 40% din totalul veniturilor în momentul acordării creditelor poţi opta pentru darea în plată şi instanţa să decidă prezumţia de impreviziune.

La unul dintre evenimentele financiare din această vară, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că ne confruntăm deja cu probleme de supraîndatorare, cel puţin în cazul creditului ipotecar. Acesta a precizat că, în ciuda faptului că este normal ca ROBOR să crească atâta timp cât inflaţia şi dobânda de politică monetară cresc, o majorare de două puncte procentuale la dobânda de bază a unui credit ipotecar conduce la o creştere a gradului de îndatorare a acelui client cu 6%.

„Creşterea cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii generează o majorare cu aproximativ 6 puncte procentuale a gradului de îndatorare în cazul unui credit ipotecar, iar la rândul ei, o creştere cu 10 puncte procentuale a gradului de îndatorare este asociată cu o majorare a probabilităţii de nerambursare de 6 la sută în cazul creditului ipotecar”, a precizat Mugur Isărescu.

Acesta a precizat că există deja indicii semnificative de supraîndatorare în cazul unui segment important al populaţiei – persoanele cu venituri sub salariul mediu. Astfel, la finele lui 2017, gradul de îndatorare a acestei categorii (măsurat prin raportul dintre serviciul datoriei şi venituri, aşa-numitul DSTI –debt service to income) era de 51%. Faptul că tendinţa de creştere a gradului de îndatorare este generată mai ales de creditul ipotecar reprezintă o sursă suplimentară de preocupare, chiar dacă în România salariile au cunoscut în ultimii ani ritmuri de creştere apreciabilă.

În plus, de la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat. Dacă nu se acceptă dosarul de dare în plată, banca trebuie să dovedească faptul că a existat rea intenţie din partea debitorului, după care acesta va fi bun de plată a dobânzilor şi penalizărilor pentru perioada suspendării. În cazul în care a fost realizată deja executarea silită a consumatorului care a dat în plată, iar banca solicită în continuare plata ratelor aferente creditului, potrivit proiectului de modificare a Legii 77/2016, se instituie prezumţia absolută de impreviziune. Mai exact, toate datoriile debitorului sunt şterse după executarea imobilului.