Legea falimentului personal, oprită de noua scrisoare cu FMI. Procesele colective rămân în analiză

Economica.net
13 06. 2013
faliment_02097000_57808600

„Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea iniţiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolvenţei personale şi legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanţei 50/2010), care ar submina disciplina creditării”, se arată în textul scrisorii de intenţie.

Guvernul a decis în luna ianuarie să amâne până la jumă­tatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod Civil, care le-ar permite asocia­ţiilor de consumatori şi Autorităţii pentru Protecţia Consuma­torilor să ceară în instan­ţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condi­ţio­nalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea cunoscutei Ordonanţe 50, care obliga băncile să transparentizeze costurile creditelor.

România, unul dintre puţinele state UE unde nu există o lege a falimentului personal

„În acest sens, am iniţiat un studiu de impact şi consultare publică cu toate părţile relevante, pe tema legii procedurale de aplicare a codului civil, cu precădere privitor la prevederile legate de clauzele abuzive din contractele de împrumut, premergător adoptării acestei legi”, se mai spune în noul text al scrisorii de intenţie.

Băncile ar putea pierde 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credite de retail, potrivit unui studiu de impact realizat de BNR.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de o instanţă printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a luat în calcul toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate.

Legea prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea. Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arată o deteriorare a situaţiei financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situaţie nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituţie de credit să intre în faliment ca urmare a aplicării prevederii.

BNR s-a opus iniţiativelor legislative în ambele situaţii (inclusiv în cazul OUG 50/2010) şi a făcut lobby pe lângă autorităţi pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Instituţiile de credit, sprijinite de Banca Naţională, susţin că procesele colective împotriva băn­cilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Ca­saţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie şi ar trebui judecate de o instanţă superioară.

Codul Civil prevede ca aceste procese să aibă ca primă instanţă tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel. Dacă Guvernul acceptă să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare.

O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.

 

Citeste si: Insolvenţa persoanelor fizice, a treia încercare în Parlament: falimentul personal apare în cazier