Acesta a cerut reluarea votului dat miercuri asupra amendamentului prin care se graţiau faptele amintite, invocând declaraţiile liderilor PSD care au spus că nu susţin graţierea faptelor de corupţie.
‘În raport cu împrejurarea că avem totuşi prinse şi neexceptate infracţiunile de corupţie despre care am discutat ieri, în raport şi de declaraţiile făcute de liderii PSD, în speţă de preşedintele partidului şi de premier, membrii comisiei din partea PNL şi USR vă propun să revenim asupra votului de ieri în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, să le includem în categoria excepţiei de la graţiere. Argumentele ţin de soluţia diferită faţă de infracţiunile din Legea 78/2000 şi de declaraţiile publice ale PSD, sens în care noi credem că, pe de o parte, lucrurile trebuie reglementate în mod uniform, iar pe de altă parte este foarte bine ca să avem o poziţie clară şi unitară a PSD în legătură cu infracţiunile de corupţie, pentru că dacă parlamentarii PSD sunt de acord, respectam acest lucru, însă în raport cu declaraţiile liderului PSD credem că e binevenită această propunere a noastră’, a susţinut Fenechiu.
Şi reprezentantul USR George Dircă a fost de părere că faptele de corupţie nu trebuie graţiate pentru că ‘produc consecinţe deosebit de grave şi iremediabile’.
‘Vreau să vă reamintesc că fapte de corupţie au lăsat să se întâmple o tragedie, Colectiv, fapte de corupţie fac ca pe spaţiile verzi din Bucureşti să fie ridicate blocuri şi construcţii care nu mai pot fi demolate, care ne afectează viaţa’, a subliniat Dircă.
Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a fost de acord să supună la vot propunerea PNL şi USR, spunând însă că nu înţelege de ce sunt aduse ca argumente declaraţiile liderilor PSD.
‘Eu nu am înţeles ce căutau argumentele legate de declaraţiile liderilor PSD. Dacă ar fi să luăm aşa, ar însemna că v-aş solicita să vă manifestaţi consecvent cu poziţia doamnei Turcan, care spunea ca PNL luptă împotriva Justiţiei. Dar astea fac parte din folclorul specific declaraţiilor de presă’, a afirmat Şerban Nicolae.
Propunerea a trecut cu cinci voturi pentru (PNL, USR şi UDMR) şi patru abţineri (PSD şi ALDE).
Miercuri, senatorii jurişti votaseră un amendament la proiectul legii pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate prin care se graţiau persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă. De asemenea, erau graţiate fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia sau fapte săvârşite de funcţionari străini sau în legătură cu aceştia.
Toader, despre modificările la legea graţierii: Ministerul Justiţiei susţine forma iniţială a legii
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat joi că Ministerul Justiţiei susţine forma iniţială a proiectului de lege privind graţierea unor persoane.
‘Ministerul Justiţiei (…) susţine forma iniţială a proiectului de lege. (…) Proiectul iniţial al legii graţierii, care prevede pedepse mult mai reduse faţă de ceea ce s-a votat ieri, care nu se va aplica dacă legea va fi adoptată faptelor de corupţie. Proiectul acela iniţial pentru legea graţierii se va completa cu proiectul de lege privind recursul compensator’, a declarat Tudorel Toader la intrarea în sediul Ministerului Justiţiei.
El a adăugat că este posibil să se iniţieze şi un proiect de lege pentru reducerea limitelor liberării condiţionate.
‘Probabil vom iniţia şi un proiect de lege prin care vom propune reducerea limitelor liberării condiţionate, a fracţiilor acelea, iar diferenţa, restul de executat, să fie urmat de acea supraveghere electronică. După aceea, acţiunile de modernizare a penitenciarelor, de construcţie a celor două penitenciare, de extindere a unora dintre ele, încercăm să răspundem cerinţelor pe care le-a stabilit Curtea Europeană prin decizia pilot CEDO’, a spus Toader la Digi 24.
Senatorii jurişti au votat miercuri un amendament prin care se graţiază persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă.
Senatorul PMP Traian Băsescu a propus să fie graţiată luarea de mită, explicând că mulţi oameni politici sunt acuzaţi atât de această infracţiune, cât şi de cea de abuz în serviciu pentru fapte săvârşite în campanii electorale, ‘când toate partidele s-au finanţat ilegal’.