Legea offshore a fost adoptată de Parlament și merge la promulgare. Care sunt modificările și mizele

Ştirea se actualizează.

Noua lege offshore este vitală pentru viitorul exploatărilor de gaze din Marea Neagră. Legea amendează mai multe prevederi introduse în 2018, considerate ostile de către companiile petroliere care urmau să investească în dezvoltarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.

Iată principalele modificări

-Nivelul taxării se va păstra la nivelul actual (cel de la 1 ianuarie) pe toată durata acordului de concesiune petrolieră.
-Impozitul suplimentar se păstrează, dar pragurile de preț de la care el se aplică cresc. Astfel, impozitul suplimentar va avea în cote cuprinse între 15% și 70%, dar nivelul minim se va aplica de la prețuri de 85 de lei/MWh de gaze, nu de la 47 de lei, cât era în vechea lege.
-Limita maxima a deducerii investițiilor în segmentul upstream a fost ridicată la maximum 40% (era 30%) din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
-Sumele încasate de stat în contul impozitului suplimentar merg într-un fond destinat extinderii rețelelor de gaze. Guvernul poate decide însă și alte destinații.
-Impozitul asupra veniturilor suplimentare reprezintă, pentru companii, cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal
-Prevederile din legea actuală se vor aplica și zăcămintelor de uscat de mare adâncime (peste 3.000 de metri)
-Companiile nu mai sunt obligate să vândă o anumită cotă din producție pe piața internă, iar prețurile pentru gazele extrase nu vor fi reglementate. Cu toate acestea, potrivit unui amendament depus recent, companiile sunt obligate să oferteze gazele mai întâi Rezervelot de Stat și, dacă statul nu le cumpără, le pot vinde pe piață, dar la prețuri obligatoriu mai mari decât cele care au fost oferite statului. Toate contractele bilaterale de vânzare a gazelor vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
– Guvenul poate decide introduce restricții temporare de preț și vânzare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate. Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă.

Care este miza

Pe scurt, pe lângă cele cel puțin 30 de miliarde de metri cubi de pe uscat care ar putea fi extrase din perimetrul Caragele Deep al Romgaz, cele aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze estimate a fi în Marea Neagră.

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură, începute la jumătate deceniului trecut. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon și OMV Petrom (50% fiecare), unde s-au descoperit rezerve potențiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiții american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potențial cuprins între 10 și 20 de miliarde de metri cubi. Tot în Marea Neagră a mai început explorarea în proiectul Trident (90% Lukoil, 10% Romgaz) cu rezerve estimate la 30 de miliarde de metri cubi de gaze. În total, potrivit unor oficiali din fosta conducere a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), ar fi vorba despre rezerve potențiale de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, consumul României pe circa 19 ani.

Dintre toate proiectele, singurul care a avansat a fost cel al BSOG. Compania a luat decizia de a extrage gazele, iar primele gaze vor ajunge la țărm luna viitoare, vorbim despre o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual.

Proiectul cel mai important este însă Neptun Deep, care ne va aduce șase miliarde de metri cubi de gaze pe an în țară, echivalenul a mai mult de jumătate din tot consumul național și care ne va scăpa de importurile de gaze rusești și ne va populsa în poziția de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Exxon a ieșit din proiect, Romgaz a cumpărat cota de 50% a americanilor, contra a un miliard de dolari. După această mișcare, OMV Petrom va deveni operator, iar afacerea va fi mult mai “românească, dat fiind că statul controlează Romgaz, dar și 20% din Petrom. După ce companiile vor evalua noile condiții din lege și din piață (acum gazele sunt foarte scumpe, dar nu știm ce se va întâmpla spre finalul deceniului) ar putea lua decizia finală de investiție cel mai târziu anul viitor, iar gazele vor ajunge în rețeaua românească în 2026-2027. Iată ce a spus directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, în decembrie 2021.

„Dacă legea nu va fi modificată până la sfârşitul anului (se modifică abia anul acesta n.red.), acest lucru va întârzia decizia finală de investiţei pentru anul 2023. Un lucru nu se va schimba: gazul din Marea Neagră rămâne o oportunitate unică pentru România. Ne aşteptăm să investim până la două miliarde de euro în Neptun Deep şi să adăugăm rezerve recuperabile de 50 de miliarde de metri cubi net la OMV Petrom. Acest proiect va contribui la rata de recuperare a rezervelor, care va fi de 100%, când gazele vor fi extrase”, a spus directorul companiei petroliere.

Ministrul Energiei este foarte optimist, însă. “La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, așa cum am spus românii vor avea gaz românesc în case. Și nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern. Și un alt aspect foarte important:  țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!”, a declarat Virgil Popescu după ce proiectul de modificare a legii offshore a fost trimis Parlamentului.

Câți bani câștigă statul român

Conform studiului „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești” realizat de compania de consultanţă Deloitte în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 de ani) venituri totale la bugetul de stat în valoare de 26 de miliiarde de dolari americani, generează suplimentar 71,3 miliarde de dolari în PIB-ul României și creează și/sau menține în medie peste 30.000 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă a exploatării.

Estimările rezultate arată că fiecare miliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar trei miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie direct şi indirect cu venituri de 1,9 miliarde de dolari la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).