Legea pensiilor, legea Justiţiei, Codul administrativ, Legea lobby-ului şi Fondul Suveran de Investiţii, priorităţi în noua sesiune parlamentară

În prima zi a sesiunii, cele două Camere se vor întruni în şedinţe separate pentru a alege membrii Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii -, la propunerea grupurilor parlamentare, conform algoritmului politic.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a convocat Biroul permanent pentru vineri, la ora 11,00, urmând ca de la ora 11,30 grupurile parlamentare să se întrunească fiecare într-o şedinţă. La Camera Deputaţilor, Biroul permanent a fost convocat la ora 10,30. Şedinţele în plen vor avea loc de la ora 12,00.

În această sesiune, Senatul şi Camera Deputaţilor trebuie să se pronunţe atât asupra proiectelor restante din sesiunile precedente, asupra iniţiativelor legislative depuse de parlamentari, cât şi asupra proiectelor şi ordonanţelor care vin de la Guvern.

Senat

Senatorii îşi vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra unor acte normative care nu au fost finalizate în sesiunea trecută, printre care propunerea legislativă pentru modificarea Legii administraţiei publice locale 215/2001, iniţiată de PSD, potrivit căreia hotărârile referitoare la patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) să fie adoptate de consiliile locale şi judeţene cu votul majorităţii simple a consilierilor în funcţie.

Traseul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti privind redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor, nu a fost finalizat în Senat. Proiectul de act normativ va fi dezbătut de Senat în sesiunea din toamnă, preşedintele acestui for, Călin Popescu-Tăriceanu, estimând, la sfârşitul lunii mai, că referendumul pentru această revizuire a Legii fundamentale se va organiza tot în toamnă.

Un alt proiect pentru care Comisiile de specialitate au acordat raport favorabil cu amendamente, dar care nu a intrat în dezbaterea plenului din cauza disputelor generate este cel iniţiat de parlamentarii UDMR prin care ziua de 15 martie este consacrată ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, urmând ca angajaţilor maghiari să li se acorde o zi liberă pentru a participa la manifestări.

Deşi procedura de alegere a doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM a fost demarată în noiembrie 2016 şi reluată pe 13 martie 2017, Senatul nu a decis încă în privinţa numirii celor două persoane în CSM. Astfel, Camera superioară a Parlamentului trebuie să ia o decizie, în această sesiune, în privinţa celor două funcţii din CSM, în prezent fiind 12 persoane care şi-au depus candidatura.

De asemenea, senatorii trebuie să se pronunţe şi asupra solicitării DNA privind încuviinţarea urmăririi penale faţă de senatorul Viorel Ilie, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Această solicitare ar putea fi discutată vineri, la începerea sesiunii, în Biroul permanent al Senatului. Biroul permanent va înainta cererea Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere, care va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă solicitarea.

Pe 25 august, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Viorel Ilie pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în perioada exercitării funcţiei ministeriale.

Camera Deputaţilor

Şi Camera Deputaţilor are de dezbătut, în această sesiune, mai multe proiecte de lege rămase restante, cel mai controversat fiind proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, adoptat tacit de către Senat.

Proiectul a fost îndelung dezbătut de senatori, mai întâi modificat în Comisia juridică, pentru ca mai apoi să se renunţe la aceste modificări, după ce preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Liviu Dragnea, le-a criticat. Ca urmare, proiectul a trecut tacit de Senat, în varianta venită de la Guvern. Prima sesiune a anului s-a încheiat înainte ca deputaţii din Comisia juridică să se pronunţe şi să întocmească un raport care să fie, trimis, ulterior, plenului.

Legea lobby-ului mai constituie o problemă de rezolvat, la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor aflându-se mai multe proiecte pe această temă. De asemenea, proiectul legii tuberculozei va intra în dezbaterea Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaţilor şi apoi în plen.

Mai sunt o serie de proiecte adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi care urmează să fie dezbătute de Camera Deputaţilor, ca for decizional, cum ar fi cele referitoare la creşterea plafonului de scutire de TVA, eliminarea mai multor comisioane aferente conturilor bancare de bază ale românilor, extinderea obligaţiei magazinelor de a accepta plăţi cu cardul.

* Senatorii şi deputaţii trebuie să se pronunţe în această sesiune şi cu privire la o serie de ordonanţe şi proiecte de lege adoptate sau aflate în lucru la Guvern.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Proiectul de lege referitor la Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este unul dintre acestea, premierul Mihai Tudose afirmând că urmează să fie trimis în septembrie, în Parlament, după o ultimă discuţie la nivel politic în PSD.

 Fondul va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).

Potrivit proiectului de act normativ, statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI, iar Capitalul social al acestuia va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compsnis Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019. Pentru perioadă de un an şi jumătate, Fondul va avea o conducere provizorie selectată de Ministerul Finanţelor, care va reprezenta statul în raport cu Fondul. Ulterior, FDSI va avea o conducere dualistă – consiliu de supraveghere şi directorat – cu mandate pe patru ani.

Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat marţi că Guvernul aşteaptă aprobarea de la Bruxelles în ceea ce priveşte proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii înainte de a-l trimite Parlamentului pentru dezbatere.

Legea Justiţiei

Un alt proiect important se referă la modificarea legilor Justiţiei, prezentat de ministrul Tudorel Toader şi care a ajuns joi la Consiliul Superior al Magistraturii pentru un aviz consultativ. După primirea avizului de la CSM, proiectul va fi supus aprobării în şedinţa de Guvern, iar apoi va fi trimis spre dezbatere Parlamentului, a anunţat ministrul Tudorel Toader.

Legea pensiilor

Modificarea legii pensiilor va ajunge la Parlament până la 1 octombrie şi va fi dezbătută mai întâi de Senat şi, apoi, în Camera Deputaţilor, ca for decizional. Preşedintele Comisiei pentru muncă, social-democratul Adrian Solomon, a spus că proiectul trebuie finalizat până la începutul anului viitor.

Plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor şi a pensiilor speciale şi creşterea salariilor poliţiştilor

Parlamentarii mai au de dezbătut şi o serie de ordonanţe de urgenţă, printre acestea se află cele referitoare la plafonarea pensiilor speciale, la plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului la 8.500 lei, la mărirea salariilor politiştilor cu 10% şi cu 15% a salariilor personalului civil din instituţiile de siguranţă naţională. De asemenea, senatorii şi deputaţii trebuie să se pronunţe şi asupra ordonanţei de urgenţă privind trecerea ELCEN la Primăria Capitalei. Alte ordonanţe adoptate de Guvern şi care vor intra în dezbaterea Senatului şi Camerei Deputaţilor în această toamnă se referă la modificarea Codului fiscal, în sensul majorării graduale a accizelor pentru benzină şi motorină, la instituirea plăţii defalcate a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), obligatoriu de la 1 ianuarie 2018.

De asemenea, Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 urmează să-şi prezinte raportul în 8 septembrie. Membrii Comisiei au audiat mai multe persoane, au trimis mai multe adrese unor instituţii ale statului, şedinţele fiind ţinute şi pe perioada vacanţei parlamentare.

* În noua sesiune, grupurile parlamentare din Senat şi din Camera Deputaţilor urmează să-şi aleagă liderii, viceliderii şi secretarii.

Grupurile parlamentare ale PSD au cea mai mare pondere în cele două Camere – 67 de senatori şi 152 de deputaţi. Grupurile parlamentare ale PNL numără, potrivit site-urilor celor două instituţii, 30 de senatori şi 69 de deputaţi. USR are 13 senatori şi 30 de deputaţi, UDMR are la Senat nouă membri, iar la Camera Deputaţilor – 21.

Grupurile parlamentare ale ALDE au în componenţă 9 membri la Senat şi 15 la Camera Deputaţilor. PMP are 9 senatori şi 16 deputaţi. La Camera Deputaţilor se adaugă grupul minorităţilor naţionale format din 17 membri şi 6 deputaţi care sunt neafiliaţi.

De asemenea, plenul Camerei urmează să vacanteze 4 locuri de deputaţi ca urmare a demisiilor social-democraţilor Constantin Truşcă, Iulian Iacomi şi Leonardo Badea, dar şi în urma decesului Adelinei Coste. Constantin Truşcă a demisionat din calitatea de deputat întrucât a fost ales primar al comunei Şimian din judeţul Mehedinţi, Iulian Iacomi a fost ales primar la Lehliu Gară, iar Leonardo Badea a fost numit preşedinte ASF. Deputatul PSD de Bihor Adelina Coste a încetat din viaţă pe 13 august. Pe locul celor 4 urmează să fie validaţi supleanţii de pe listele electorale.