Legea prin care aleşii locali pot fi reprezentanţi în AGA ale societăţilor din subordine, la reexaminare

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei vizează eliminarea incompatibilităţii dintre funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean şi funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi de interes naţional.

El indică faptul că se instituie compatibilitate între funcţia de consilier local şi cea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor în societăţile comerciale de interes judeţean şi naţional, pe de o parte, şi între funcţia de consilier judeţean şi cea de reprezentant în adunarea generală a societăţilor comerciale de interes local şi naţional, pe de altă parte.

Totodată, preşedintele Iohannis menţionează că se prevede că nu este retribuită activitatea aleşilor locali desfăşurată în calitate de membru în consiliul de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale.

‘Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităţilor în funcţie de noile realităţi sociale şi de necesitatea protejării intereselor comunităţilor locale. Considerăm însă că intervenţiile legislative nu trebuie să afecteze substanţa acestui regim şi trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-şi poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerinţe’, afirmă şeful statului în cererea de reexaminare.

Iohannis precizează că, deşi în aparenţă prevederile alineatului 1 al articolului 87 au ca scop punerea de acord a prevederilor Legii nr.161/2003 cu cele ale Legii nr. 215/2001, în realitate, acestea lărgesc sfera societăţilor comerciale la care alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor, depăşind cadrul normativ stabilit prin Legea nr. 215/2001 şi, prin aceasta, menţinându-se necorelarea între cele două acte normative.

‘În acest context, semnalăm că Legea nr. 215/2001 stabileşte tipul de societăţi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 în care interesele unităţii administrativ-teritoriale sunt reprezentate, în timp ce modificarea propusă permite interpretarea că alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acţionarilor unei societăţi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, fără vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale. În plus, aceste modificări nu indică nici sfera teritorială de desfăşurare a activităţii economice de către aceste societăţi’, arată şeful statului.

El menţionează că sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă.

‘Deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită’, indică şeful statului.

În acest context, el semnalează că, deşi scopul acestor intervenţii legislative este tot acela de a pune de acord prevederile Legii nr. 161/2003 cu cele ale Legii nr. 215/2001, redactarea printr-o normă supletivă şi nu printr-o excepţie de la norma prohibitivă este de natură să menţină starea de incertitudine juridică cu privire la situaţia alesului local ce participă în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau de învăţământ locale.

În plus, preşedintele Iohannis precizează că sintagma ‘entitate economică’ – formulare cu caracter general, ce include orice persoană juridică, de drept privat sau de drept public, cu scop patrimonial – este lipsită de claritate.

El semnalează că sintagma ‘entităţi de învăţământ locale’ nu se regăseşte în conţinutul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care face referire doar la unităţi şi instituţii de învăţământ de stat, particulare şi confesionale.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 4 octombrie, în calitate de for decizional, această lege.