Legea prin care 300.000 de bugetari nu vor mai restitui sporurile a trecut de Senat

Obligaţiile de plată aferente sporurilor încasate de bugetari între 2008 şi 2010, bani pe care Curtea de Conturi a decis că trebuie să-i dea înapoi la buget, vor fi stinse, potrivit proiectului de lege care tocmai a trecut de Senat. Informaţia ne-a fost confirmată de Attila Dezsi, Secretarul General al Guvernului şi de Attila Korodi, ministrul Mediului, şi unul dintre iniţiatorii proiectului de lege. Vizaţi de acest proiect de lege sunt funcţionarii publici. Proiectul de act normativ nu afectează profesorii şi nici medicii.

Bugetarii nu vor restitui sporurile dacă le-au primit în baza unui contract colectiv de muncă sau în baza hotărârilor consiliilor locale şi judeţene.

Sporurile sunt legale atât în situaţiile în care deciziile Curţii de Conturi (de restituire a sporurilor) au fost contestate în instanţă (se află pe rolul instanţelor sau au hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi sunt deja în executare), cât şi în cazul în care deciziile Curţii de Conturi de restituire a sporurilor de către bugetari nu au fost necontestate în instanţă şi sunt în prezent în executare, potrivit proiectului de lege.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, care semnalează însă că în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat. Consiliului Legislativ mai spune că în redactarea proiectului nu sunt suficiente norme pentru „pentru atingerea obiectivului pentru care a fost promovat, astfel încât trebuie completat corespunzător”.

Proiectul de lege care a fost iniţiat de UDMR, vine în contextul în care Curtea de Conturi obligă aproximativ 300.000 de bugetari, cu precădere din administraţia publică locală, să restituie sporurile obţinute în perioada 2008-2010, împreună cu dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere.

Sporurile au fost acordate bugetarilor în baza contractelor colective de muncă, cu încuviinţarea Ministerului Muncii. Ministerul de resort, prin instituţiile subordonate, a înregistrat aceste contracte colective, fără să le semnaleze celor vizaţi de acestea că ar încălca legea. Ministerul Muncii a consimţit acordarea acestor sporuri bugetarilor, în perioada 2008-2010. În absenţa unei reacţii din partea Ministerului Muncii, care să le semnaleze ilegalitatea acordării acestor sporuri, angajatorii le-au oferit în continuare, în baza contractelor colective negociate.

Sporurile au mai fost acordate funcţionarilor din primării, unele dintre ele frizând absurdul: sporuri pentru zâmbet şi pentru xerox, precum şi sporuri pentru ţinută decentă. Iar lista continuă.

Oricum nu putem găsi un vinovat pentru ce s-a întâmplat, deci anulaţi deciziile Curţii de Conturi.

Cel mai interesant argument invocat de autorii proiectului de lege se referă la imposibilitatea stabilirii vinovăţiei „vădite a unei persoane/instituţii implicate pe tot parcursul procesului de negociere a contractelor colective de muncă, al procesului de verificare a legalităţii contractelor, al procesului de control al întrebuinţării resurselor financiare ale statului şi de luare a deciziei pe cale judecătorească”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
De asemenea, şi practica neunitară a instanţelor judecătoreşti (deja un laitmotiv în România) în privinţa deciziilor date în procesele de contestare a deciziilor Curţii de Conturi este invocată în expunerea de motive a proiectul de lege.
Autorii proiectului de lege mai avertizează că bugetarii nu vor putea achita integral sumele respective, ceea ce atrage în bulgăre de zăpadă penalităţi, dobânzi, majorări de întârziere la aceste sume, pe care nu le vor putea plăti.

În ce stadiu se află proiectul de lege acum

Proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, a fost trimis pentru aviz la Comisia de muncă şi protecţie socială şi a primit raportul de la Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi.

Din 2010, legea salarizării unice a limitat, cel puţin declarativ, acordarea sporurilor

Legea salarizării unice (legea 330 din 2009), pusă în aplicare etapizat din 2010, spune că suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază. Cu menţiunea că Guvernul poate aproba în cazuri punctuale depăşirea a 30% din salariul de bază, dacă şi numai dacă suma sporurilor acordate cumulat pe bugetul total pentru fiecare ordonator principal de credite nu depăşeşte 30% din suma salariilor de bază (articolul 23,1 din Secţiunea a doua a Legii).

O serie de sporuri au fost incluse în salariul de bază, potrivit legii salarizării unice.
Legea mai spune că „pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora”.

Din 2011, legea 284 din 2010 (a salarizării unice) vine să simplifice sistemul de salarizare şi ierarhizare, prin reducerea numărului de funcţii din sectorul bugetar, şi îmbunătăţirea ierarhiilor în cadrul domeniilor bugetare şi a sistemului de grade, gradatii si trepte salariale, continuând reformarea declarativă a modului în care sunt oferite sporurile (şi nu numai) bugetarilor români.