‘Oficialii Comisiei trebuie să dea un verdict dacă este vorba de supracompensare sau nu, astfel că trebuie să le prezentăm calcule privind impactul modificării schemei de certificate verzi’, a precizat Chiriţoiu.
Totodată, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ, a precizat, pentru AGERPRES, că realizarea acestor calcule revine Departamentului pentru Energie, care este şi iniţiatorul OUG 57/2013 şi a legii de aprobare a acesteia, acte normative care au nevoie de avizul Comisiei Europene.
‘Departamentul pentru Energie trebuie să facă aceste calcule, întrucât este iniţiatorul ordonanţei. Noi le-am pus şi le vom pune în continuare la dispoziţie toate informaţiile pe care ni le solicită în acest sens’, a spus Havrileţ.
Contactaţi de AGERPRES, reprezentanţii Departamentului pentru Energie au precizat că vor transmite un punct de vedere oficial pe această temă.
Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.
România şi-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă şi a propus reducerea cotelor obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi.
OUG 57/2013 a fost aplicată începând cu 1 iulie 2013 şi prevede amânarea până în perioada 2017-2020 a acordării unui număr de certificate verzi.
Potrivit ordonanţei, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, cum era până la 1 iulie 2013. Proiectele eoliene beneficiază doar de un certificat din două, iar microhidrocentralele de două certificate din trei.
În decembrie, Parlamentul a votat legea de aprobare a OUG 57, însă preşedintele Traian Băsescu a trimis legea spre reexaminare, motivând că nu are avizul Comisiei Europene, în contextul în care conţine elemente de ajutor de stat.
Parlamentul a menţinut forma legii, astfel că Băsescu a trimis-o la Curtea Constituţională.
Şeful statului atrage atenţia cu privire la faptul că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi prenotificare, impusă de Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.
În replică, Departamentul pentru Energie a precizat că a notificat informal Comisia despre prevederile acestei legi, urmând ca notificarea formală să fie transmisă în perioada următoare.
‘În data de 4.02.2014, Departamentul pentru Energie a transmis prin Consiliul Concurenţei şi Reprezentanţa permanentă de la Bruxelles, în atenţia DG Comp., o notă informală care cuprinde expunerea detaliată a măsurilor consolidate ce urmează a fi notificate. În data de 21.02.2014, Departamentul pentru Energie a transmis la Consiliul Concurenţei şi ANRE, spre consultare şi completare, documentaţia aferentă pentru îndeplinirea procedurii de notificare a modificărilor şi completărilor la schema de sprijin prin certificate verzi’, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie, transmis presei pe 27 februarie.
În comunicat se mai arată că documentaţia trimisă pentru consultare pe 21 februarie 2014, în vederea notificării finale, cuprinde versiunea consolidată a măsurilor prevăzute de ultimele acte normativ din acest sector, respectiv Legea nr. 134/2012, Ordonanţa de Urgenţă 57/2013 şi Legea de aprobare a OUG nr. 57/2013 nepromulgată.
‘Comisia Europeană a fost în mod constant informată asupra modificărilor propuse de OUG 57/2013 şi de Legea de aprobare a OUG nr. 57, prin intermediul Consiliului Concurenţei, instituţia de contact în relaţia cu CE pe problematica ajutorului de stat’, au mai spus cei din Departamentul pentru Energie.
Proiectele de producere a energiei din surse regenerabile au ajuns la o capacitate totală de 4.412 MW la finele lunii ianuarie 2014, potrivit datelor furnizate de Transelectrica. Astfel, în sistem, existau proiectele eoliene cu o putere de 2.704 MW, parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.077 MW, microhidrocentrale de 536 MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 95 MW.