Pe 6 aprilie, membrii CSM i-au cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, sprijinul pentru a intra în posesia proiectului de lege privind salarizarea bugetară, declarându-se nemulţumiţi de faptul că nu au fost consultaţi cu privire la acest act normativ.
‘Cel puţin în momentul de faţă nu ştiu şi nu cunosc să fie invitat Consiliul pe discuţii pe actualul proiect de lege al salarizării, deşi aflăm cu toţii din spaţiul public că s-ar fi întâmplat acest lucru cu toată lumea. Nu ştim şi în egală măsură nu putem să facem aprecieri nici negative, nici pozitive pentru că nu cunoaştem conţinutul acestui proiect de lege al salarizării. Am primit pe surse şi noi diferite variante, dar neavând certitudinea că este varianta oficială, nu putem să purtăm discuţii, să formulăm reproşuri şi nici să venim cu comentarii suplimentare. De aceea, domnule ministru, vă adresăm rugămintea de a ne sprijini, pentru că dumneavoastră aveţi pârghiile corespunzătoare de a intra în posesia acestui proiect de lege al salarizării’, a transmis, în plenul CSM, Gabriela Baltag, membru al Consiliului.
La rândul său, Mariana Ghena, preşedintele CSM, a arătat că membrii Consiliului le-au cerut, în scris, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii să fie invitaţi la consultările privind respectivul proiect de lege.
‘Toţi membrii Consiliului, iar eu trebuie să reamintesc aici că încă de acum o lună de zile am iniţiat, este adevărat că într-o formă scrisă, solicitări la Ministerul Justiţiei prin care am cerut să ne sprijine în demersul de a fi consultaţi în situaţia în care s-ar pune în discuţie o astfel de lege. Demersul nostru a fost repetat, de asemenea, în formă scrisă. De foarte curând am iniţiat un demers (…) la Ministerul Muncii, solicitând, de asemenea, dacă există un astfel de proiect şi el ne priveşte ca şi reglementare, ca şi categorie la care se referă, să ne invite la dezbateri, la consultări, să ne exprimăm puncte de vedere’, a precizat Mariana Ghena.
Aceeaşi solicitare a venit şi din partea Iuliei Craiu, reprezentant al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a precizat că, fără a vedea textul de lege, se pot face doar supoziţii.
‘Avem şi noi aceeaşi solicitare de a vedea proiectul de lege pe salarizare. Nu îl cunoaştem, am văzut o serie de variante care circulă pe internet, prin presă, am văzut-o pe doamna ministru (Olguţa Vasilescu – n.r.) prezentând la televizor o serie de principii, dar practic nu avem un text de lege. Suntem judecători, suntem magistraţi, noi discutăm cu textul de lege în mână. Atât timp cât nu avem un text de lege, facem numai supoziţii (…) sau stăm într-o stare de incertitudine. Unii zic o să ne scadă salariile, o să ne crească, însă nu ştim absolut nimic din ce se va întâmpla. Ştiu că la începutul anului CSM a adoptat un punct de vedere unitar prin care şi-a arătat deschiderea de a fi partener cu Ministerul Justiţiei până la trecerea bugetului. Or, mi se pare că acest parteneriat trebuie să implice transparenţă de ambele părţi, şi anume că acest proiect de lege care ne include şi pe noi (…) ar fi trebuit să fie adus la cunoştinţa atât a CSM, cât şi asociaţiilor de magistraţi’, a spus Iulia Craiu, reprezentant al UNJR.
Fostul membru CSM Bogdan Gabor şi parte a Asociaţiei Procurorilor din România şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la garantarea independenţei financiare a magistratului.
‘Am înaintat CSM un memoriu (…) şi Asociaţia Procurorilor din România a înţeles în primul rând să se adreseze garantului independenţei justiţiei în ceea ce priveşte garantarea independenţei financiare a magistratului, componentă esenţială a conceptului de independenţă a justiţiei, care asigură un real stat de drept. În momentul în care nu vom avea o independenţă a magistratului, nu vom avea niciun stat de drept’, a subliniat Bogdan Gabor.
El a adăugat că Asociaţia din care face parte nu este de acord în privinţa afirmaţiilor ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, cu privire la o eventuală diferenţiere a indemnizaţiilor dintre judecător şi procuror.
‘Asociaţia îşi exprimă o îngrijorare cu privire la anumite afirmaţii asumate public de reprezentanţi ai puterii executive, şi mă refer aici la afirmaţiile doamnei ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu. Îşi exprima opinia că înţelege să facă o diferenţiere de statut la nivel a indemnizaţiilor între judecător şi procuror. Atât timp cât avem acelaşi statut, (…) aceleaşi obligaţii, aceleaşi interdicţii, aceleaşi incompatibilităţi pentru judecători şi procurori, cred că ar fi cel puţin inechitabil, dacă nu cumva neconstituţional, să reglementăm în mod diferit statutul celor două magistraturi din România’, a precizat fostul membru al CSM.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat în şedinţa din 6 aprilie că a primit asigurări că nu vor exista scăderi salariale.
‘Ieri am abordat această problemă, nu în plenul Guvernului, ci cu cei care răspund şi am primit asigurări că nu sunt scăderi salariale şi am primit asigurări că nu sunt nici diminuări (…). Există o grilă pe care se fac respectivele proiecţii pe familiile ocupaţionale. Ce nu pot să vă asigur este tocmai acele sporuri care diferă de la o structură la alta. Ce pot să vă asigur este faptul că am vorbit cu cei care au în mână această proiecţie salarială (…)’, a spus Tudorel Toader.
El a adăugat că este posibil ca sporurile pe care le primesc magistraţii să scadă, dar ‘pixul’care stabileşte salariul nu este la el.
‘Am transmis ceea ce mi s-a spus, că salariile nu pot să scadă, dar e posibil la sporuri. Sigur că este un draft, un proiect şi sigur că ne vom uita pe el şi fiecare va propune modificări şi vedem care este soarta lui finală. Acceptaţi că nu la mine e pixul care stabileşte salariul şi sporurile magistraţilor. Şi eu, dacă vreţi, dintr-o anumită perspectivă, nu am venit aici ca ministru, sigur, în calitatea asta am venit, dar sunt membru CSM, şi din aceeaşi perspectivă susţin toate demersurile acestei categorii de demnitari şi spuneam cu plăcere de fiecare dată, din cele trei puteri e singura calificată’, a explicat Toader.