Ministerul Agriculturii a început să lucreze la schimbarea legislaţiei privind tranzacţiile cu terenuri în România, la aproximativ doi ani de când România a trebuit să liberalizeze piaţa funciară. Astăzi, 5 iulie, a avut loc o primă întâlnire de lucru cu reprezentanţii organizaţiilor patronale şi sindicale din domeniul agriculturii, precum și funcționari din departamentele de specialitate ale MADR, urmând ca săptămâna viitoare mediul privat să vină cu propuneri pentru a fi discutate. „S-a discutat la nivel de principiu despre modalităţile legale care există pentru a diminua accesul străinilor la terenul agricol din România. Ideea este de a atinge acest obiectiv fără a încălca legislaţia comunitară, aşa cum s-a întâmplat în alte state europene (Bulgaria care este în infringement, spre exemplu, Ungaria sau Letonia)”, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse care au fost prezente la discuţii. Potrivit acestora, România va merge pe o variantă somilară cu cea propusă de Franţa şi Polonia, ţări care nu au fost sancţionate de către Comisia Europeană pe această temă.
„Trebuie sa elaborăm un act normativ prin care să ne atingem obiectivele urmărite, anume ordonarea pieţei funciare din România, crearea de exploatații agricole competitive, protecția patrimoniului funciar naţional prin introducerea unor condiţii bine-definite, clarificarea dreptului de preempţiune, dar care, în acelaşi timp, să respecte prevederile constituţionale şi cele care ne revin prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat în cadrul întâlnirii ministrul Achim Irimescu.
Care este varianta Ministerului
Potrivit variantei actuale a proiectului care va modifica Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, cetăţenii străini care doresc să cumpere teren agricol în România ar trebui să respecte mai multe condiţii. Cele mai importante se referă la interdicţia de a schimba categoria de folosinţă a terenului un anumit număr de ani, obligativitatea de a fi rezident în România minimum cinci ani, de a avea un business cu vechime în ţara noastră şi studii agricole. „Sunt condiţii de bun simţ, având în vedere şi istoricul celor întâmplate până acum când străinii au făcut tot ce a fost posibil pentru a se ascunde fiscalităţii. Au fost cazuri în care au schimbat categoria de folosinţă a terenului agricol pentru a face tranzacţii imobiliare. Cetăţenii UE vor avea în continuare acces la terenul agricol din România, dar va trebui să demonstreze că sunt de bună credinţă şi că vor să facă agricultură pe teritoriul ţării. Vom găsi o cale de mijloc”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.
Până marţi asociaţiile de fermieri vor veni cu propunerile lor spre a fi discutate cu Ministerul Agriculturii până vinerea viitoare.