Viitoarele blocuri de locuinţe care se vor construi în România vor trebui, prin lege, să asigure încălzirea standardizată a apartamentelor, potrivit Legii Termiei, un demers legislativ iniţiat de Comisia de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor. Astfel, din stadiul de proiect se va alege o singură formă de încălzire, fie prin centrală de bloc, fie în totalitate prin centrale individuale, încălzirea de tip mixt, valabilă acum la majoritatea blocurilor vechi, şi chiar la unele noi, nemaifiind posibilă
La consultările pe acest proiect de lege participă ANRE, ANRSC, Asociaţia Română pentru Cogenerare şi Asociaţia pentru Politici Eficiente Energetic.
„Condominiumurile noi, locuinţele supraetajate, vor privi aviz de construcţie de la autorităţile locale doar dacă sunt prevăzute şi cu centrală termică pentru tot ansamblul rezidenţial. Ideea proiectuluid e lege este să se ajungă la un sistem unitar de termoficare pentru ansamblurile rezidenţiale noi. Un studiu al Comisiei Europene a relevat că cea mai eficientă metodă de încălzire a populaţiei este cea a centralei de condominiu „, explică Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE, unuk dintre consultanţii principali pe acest proiect legislativ.
Potrivit acestuia, Legea Termiei va prevedea şi un ajutor de stat pentru centralele de bloc în cogenerare de înaltă eficienţă, pe sistemul certificatelor verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile. „Avem deja legislaţie europeană în domeniu. Aceasta ne permite să acordăm ajutor de stat pentru centralele în cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz, biomasă, biogaz, de până la 0,5 MW, adică potrivite pentru un ansamblu rezidenţial”, mai spune Calotă.
Dimensiunea ajutorului de stat şi modul concret în care va fi acordat este încă subiect de dezbatere, nu există încă draft-ul de proiect de lege.
De existenţa unui asemenea plan al Guvernului, ECONOMICA.NET a relatat încă din septembrie 2014, când Departamentul pentru Energie a publicat Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice. „Este de aşteptat să apară schimbări de reglementare care să-i constrângă pe toţi consumatorii dintr-o clădire să opteze pentru una dintre cele două variante: fie să folosească propriile centrale de încălzire de apartament pe gaze, fie să fie toţi conectaţia la sistemul centralizat de termoficare”, se arăta în documentul guvernamental.
Potrivit acestui Plan, populaţia se debranşează masiv de la sistemul centralizat de încălzire şi apelează tot mai mult la producerea energiei termice în centrale pe gaz sau în sobă.
La 31 mai 2014, 1,3 milioane de apartamente mai erau legate la sistemul centralizat de încălzire, din care jumătate în Bucureşti. 93% dintre acestea sunt în mediul urban. La sfârşitul lui 2011, numărul de apartamente racordate la SACET era de 1,48 milioane iar în 2007, acesta era de 1,65 milioane. Practic, în ultimii şapte ani, peste 300.000 de apartamente au părăsit sistemul centralizat pentru cel ce presupune o centrală proprie, de obicei pe gaz. În această perioadă, au existat şi 28.000 de rebranşări.
Printre motivele găsite de Guvern ale acestei debranşări masive se numără nemulţumirea locatarilor dată de inexactitatea măsurării individuale a consumului. Astfel, cu cât într-un bloc există un număr mai mare de centrale de apartament, cu atât preţul termoficării pentru cei rămaşi în sistemul centralizat creşte.
Ce nu spune Guvernul este că un alt avantaj important al centralei individuale este planificarea consumului: fiecare alege căt şi cum să consume gaze. Spre deosebire, sistemul centralizat decide în numele tău care să fie temperatura din apartament şi câte luni să plăteşti agentul termic.
În acest moment, sistemul centralizat de termoficare din majoritatea ţării, produce pierderi, din care, o bună parte sunt transferate în facturile către proprietari.
România are peste 8 milioane de locuinţe şi o rată a proprietarilor printre cele mai mari din lume, circa 95%.