„Cel mai important proiect legislativ din această perioadă este legea vânzării terenurilor agricole către persoane fizice române şi străine. Până la sfârşitul lunii august acest proiect legislativ va fi pe masa Guvernului, astfel încât să putem să luăm un punct de vedere, după care va fi transmis la Parlament. Vrem ca în luna septembrie sau cel târziu în octombrie să avem o lege foarte clară care să reglementeze vânzarea terenurilor agricole de la 1 ianuarie 2014, atunci când se va liberaliza piaţa funciară, iar persoanele fizice străine pot cumpăra terenuri în România”, a explicat Constantin.
Şeful MADR a precizat că s-au făcut eforturi în anii trecuţi ca termenul de liberalizare a pieţei funciare să fie prelungit după 2014, dar din păcate tratatul de aderare nu prevede acest lucru.
„Acest termen, 1 ianuarie 2014, este prevăzut în tratatul de aderare. S-au făcut eforturi în anii trecuţi şi în acest an ca termenul să poate fi prelungit, dar tratatul de aderare, aşa cum a fost semnat în anul 2005, nu prevede această posibilitate, şi atunci trebuie să intervenim printr-o astfel de lege care să protejeze şi să creeze un mediu competitiv pentru fermierii din România, care vor să achiziţioneze terenuri şi vor să dezvolte afaceri în agricultură”, a subliniat Daniel Constantin..
Cel de-al doilea proiect legislativ prezentat de ministrul Agriculturii se referă la reglementarea şi funcţionarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).
„Această agenţie trebuie să nu mai joace doar rolul de gestionare a fondului funciar, ci şi de reglementare a acestuia, după modelul Safer din Franţa. Beneficiem şi de expertiza unor specialişti din ADS-ul francez, ca să îi spun aşa, respectiv Safer, astfel încât să facem această agenţie funcţională în beneficiul fermierilor, respectiv să vizeze tranzacţiile de terenuri între persoane fizice sau juridice pe piaţa liberă şi chiar să intervină pe piaţa funciară astfel încât să ajute la consolidarea exploataţiilor din România”, a mai subliniat ministrul Daniel Constantin.
Până la finele lui 2013, străinii – persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole în România, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, considerate astfel persoane juridice române.
La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.
Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.