Legiferarea privilegiilor pe viaţă. Beneficiarii pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie din România

Aproape 8.500 de pensionari din rândul magistraţilor, grefierilor, experţilor şi tehnicienilor criminalişti, piloţilor, însoţitorilor de bord, membrilor echipajului de cabină, navigatorilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi şi altor câteva categorii profesionale au încasat în luna martie pensii speciale, potrivit celor mai recente informaţii centralizate ale Casei Naţionale de Pensii Publice.

Beneficiarii pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie dintre toate categoriile profesionale din România, potrivit informaţiilor pe care Casa Naţională de Pensii Publice le-a comunicat la solicitarea ECONOMICA.NET. De exemplu, auditorii publici externi la Curtea de Conturi au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie specială, dacă au cel puţin 14 ani vechime în funcţie, în timp ce diplomaţii cu minimum 15 ani vechime în Ministerul Afacerilor Externe au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie specială.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care oamenii datorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Cât cotizează la sistemul public de pensii beneficiarii pensiilor speciale

Piloţii, însoţitorii de bord, paraşutiştii beneficiază de pensie de serviciu, dacă au minimum 50 de ani şi cel puţin 20 de ani vechime ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Pensia pe care o încasează reprezintă 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimul an de muncă.

Parlamentarii şi personalul administrativ care lucrează în Parlament, care au minimum 60 de ani şi stagii de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, au dreptul la pensie de serviciu, al cărei cuantum este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimul an înainte de data pensionării.

După cel puţin 25 de ani în funcţie, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor – de la grefieri până la specialişti IT – are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie de serviciu, în valoare de 80% din media salariilor brute din ultimul an înainte de data pensionării.

Magistraţii cu peste 25 de ani vechime în domeniu au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din veniturile brute avute în ultima lună de activitate.

La pensionare, judecătorii Curţii Constituţionale primesc pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară.

Auditorii publici externi care lucrează la Curtea de Conturi şi au cel puţin 14 ani vechime în funcţie au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie de serviciu, în valoare de 80% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimul an de activitate.

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României, dar şi angajaţii încadraţi pe funcţie de execuţie în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) primesc, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pensii speciale, dacă au cel puţin 15 ani vechime în Ministerul de resort. Pensiile de serviciu primite de diplomaţi reprezintă 80% din veniturile brute avute în ultima lună de activitate la MAE.

Pensiile speciale au fost îngheţate până în 2019. 

Miercuri, 17 mai, pensiile speciale au fost îngheţate până la 1 ianuarie 2019. Guvernul anunţase iniţial îngheţarea pensiilor de serviciu în proiectul legii salarizării unitare şi mai apoi în programul de convergenţă pentru perioada 2017 – 2020.

Cu toate acestea, beneficiarii pensiilor speciale au în continuare o serie de privilegii comparativ cu restul românilor care cotizează la sistemul public de pensii. Iată-le pe cele mai importante:

Durata stagiului de cotizare la pensie care-i califică pe beneficiari pentru a obţine pensie de serviciu.

• De la minimum 14 ani pentru auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, la cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe pentru diplomaţi şi minimum 25 de ani pentru magistraţi şi personalul auxiliar din instanţe.

Algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei, mai avantajos decât pentru restul românilor. 

• Beneficiarii pensiilor speciale încasează lunar 80% din veniturile brute obţinute ori în ultimul an, ori în ultima lună anterioară datei pensionării.

Cine le plăteşte pensiile speciale.

• Pensiile de serviciu nu sunt plătite doar din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică în funcţie de contribuţia efectivă a beneficiarului la sistemul asigurărilor sociale de stat, ci şi din bugetul de stat, adică din banii tuturor contribuabililor, persoane fizice şi juridice. Detalii, într-o analiză ECONOMICA.NET despre acest subiect.

Funcţiile şi structurile privilegiate ale statului care conferă dreptul la pensie specială după minimum 14 – 25 de muncă. Lista completă.

Personalul aeronautic civil navigant

Personalul din aviaţia civilă încasează pensii de serviciu care reprezintă 80% din media veniturilor brute din ultimul an de muncă, după 20 – 25 de ani vechime în aviaţia civilă.
Piloţii, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord, membrii echipajului de cabină cu licenţă – atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie de zbor primesc pensie de serviciu dacă au minimum 50 de ani şi dacă au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.

Navigatorii, mecanicii şi/sau inginerii de bord naviganţi, operatorii radionaviganţi, inginerii de recepţie şi control aeronave, inginerii de recepţie şi control mijloace PNA-TC încasează pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi dacă au vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.
Şi unii, şi alţii au dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimul an anterior lunii în care depun cererea de pensionare.

Cu preţul unei pensii speciale mai mici, personalul aeronautic civil navigant se poate pensiona şi după minimum 10 ani de muncă în aviaţie.

Persoanele care au vechime de cel puţin 10 ani ca personal aeronautic civil navigant profesionist şi care îndeplinesc condiţiile de vârstă – de peste 50 de ani pentru piloţi şi peste 52 de ani pentru navigatori – primesc pensie de serviciu, indiferent dacă ultimul lor loc de muncă a fost sau nu în aviaţia civilă.
De exemplu, în cazul persoanelor cu minimum 10 ani vechime ca personal aeronautic civil navigant profesionist şi care se pensionează din această calitate, cuantumul pensiei de serviciu se diminuează cu câte 2% pentru fiecare an complet care lipseşte din vechimea minimă în activitate (de 20 de ani pentru piloţi, respectiv de 25 de ani pentru mecanici) şi va fi aplicat la baza de calcul care este media veniturilor totale brute realizate în ultimul an de activitate.
Detalii, aici.

Parlamentarii şi personalul administrativ care lucrează la Parlament

Parlamentarii şi personalul administrativ care lucrează în cadrul autorităţii legiuitoare a ţării, care au minimum 14 ani vechime în cadrul Parlamentului, primesc pensie de serviciu, în valoare de 80% din media veniturilor brute din ultimul an anterior pensionării.

La împlinirea vârstei standard de pensionare pentru sistemul public, funcţionarii publici parlamentari care au stagii de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimul an anterior datei pensionării.
Funcţionarii publici parlamentari se pot pensiona înainte de împlinirea vârstei de pensionare, prevăzute de sistemul public de pensii, dar nu mai devreme de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă întrunesc următoarele criterii: au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului.

Mai mult, au dreptul la pensie de serviciu şi funcţionarii publici parlamentari care au cel puţin 60 de ani şi stagii de cotizare de 30 de ani, din care între patru şi 14 ani în structurile Parlamentului. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se micşorează cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani în cadrul Parlamentului.

Nu doar parlamentarii beneficiază de pensie de serviciu în condiţiile enumerate mai sus, ci şi:

• personalul din cadrul Parlamentului care desfăşoară activități administrative, de gospodărire, întreţinere şi reparaţii, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă.
• funcţionarii publici din cadrul Consiliului Legislativ şi membrii acestuia;
• personalul Curţii Constituţionale, asimilat celui cu funcţii similare din structurile Parlamentului.

Grefierii, experţii şi tehnicienii criminalişti

După cel puţin 25 de ani în specialitate, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor – de la grefieri până la specialişti IT – are dreptul la pensie de serviciu, în valoare de 80% din media salariilor din ultimul an înainte de pensionare.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT), personalul de specialitate criminalistică (care este format din experţi criminalişti şi asistenţi criminalişti) şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică (format din tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi laborator expertize criminalistice), care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, precum și tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, toţi cu vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, din ultimul an anterior datei la care se depune cererea de pensionare.

De pensia de serviciu beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu vechime în specialitate cuprinsă între 20 şi 25 de ani. În acest caz, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în specialitate, cuantumul pensiei de serviciu se micşorează cu 1% din baza de calcul.

Amintim că baza de calcul a pensiei de serviciu a personalului auxiliar din instanţe este media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, din ultimele 12 luni de activitate, anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Magistraţii

Magistraţii cu peste 25 de ani vechime în domeniu au dreptul la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din veniturile brute avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Judecătorii, procurorii, magistraţii – asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională, care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, toţi cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie, primesc, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul formată din indemnizaţia de încadrare brută lunară sau, după caz, de salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
De pensia de serviciu beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani şi judecătorii, şi procurorii care au vechime în magistratură cuprinsă între 20 şi 25 de ani. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se micşorează cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime, prevăzute anterior, se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

La pensionare, judecătorii Curţii Constituţionale primesc pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară.

La data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Legea le oferă acestora dreptul la pensie de serviciu independent de îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în magistratură, fiind suficient ca la împlinirea vârstei standard de pensionare persoana în cauză să fi ocupat funcţia de judecător constituţional.
Beneficiul pensiei de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de momentul pensionării persoanei care deţine sau a deţinut această calitate.

Auditorii publici externi din Curtea de Conturi

Auditorii publici externi cu cel puţin 14 ani vechime în funcţie în cadrul Curţii de Conturi au dreptul la pensie de serviciu, în valoare de 80% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 12 luni de activitate, anterioare pensionării.

Beneficiază de pensie de serviciu auditorii publici externi care au vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare şi care au cel puţin 14 ani vechime în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi. Aceştia au dreptul la pensie de serviciu al cărui cuantum este de 80% din media veniturilor brute lunare cu caracter permanent, realizate în ultimul an de activitate, anterior lunii în care se depune cererea de pensionare.

Primesc pensie de serviciu şi auditorii publici externi care au vârsta standard de pensionare, care au stagiul minim de cotizare şi care au realizat o vechime de cel puţin patru ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi. În cazul acestora, cuantumul pensiei speciale se diminuează cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.

Diplomaţii

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi angajaţii încadraţi pe funcţie de execuţie în MAE primesc, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pensii speciale, dacă au cel puţin 15 ani vechime în Ministerul de resort. Pensiile de serviciu primite reprezintă 80% din veniturile brute avute în ultima lună de activitate la MAE.

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice din administraţia centrală a MAE, toţi cu vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe şi care au împlinit vârsta de 60 de ani, beneficiază de pensie de serviciu. Cuantumul pensiei speciale încasate de aceştia este de 80% din baza de calcul formată din salariul de bază brut lunar, corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a MAE înainte de data pensionării.

De pensie de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice, cu vechime de 12 – 15 ani în MAE. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul amintită mai sus, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în Ministerul Afacerilor Externe.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime în Ministerul Afacerilor Externe se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie avută la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, similar în plată cu cel al unui membru al Corpului diplomatic şi consular al României, respectiv al unei persoane încadrate pe funcţie de execuţie specifică, aflată în activitate în Ministerul Afacerilor Externe, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute la data încetării activităţii în administraţia centrală a MAE, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare, la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României, care au cel puţin 15 ani vechime în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior, din care cel puţin patru ani în misiuni permanente, cu grade consulare sau diplomatice la ambasade, consultate şi alte reprezentanţe ale României în străinătate, au dreptul la pensie de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani.

• Cuantumul pensiei de serviciu pentru aceste persoane este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută de acestea în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, înainte de data pensionării, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare, la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite.

Lista completă a beneficiarilor de pensii speciale a fost întocmită de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor care ne-au fost transmise în exclusivitate de Casa Naţională de Pensii Publice, şi în baza legilor care reglementează acordarea acestor beneficii.

Legile care oferă privilegii pe viaţă pentru circa 8.500 de români

• Personalul aeronautiv civil navigant profesionist din aviaţia civilă beneficiază de pensii de serviciu în baza Legii nr. 83 din 21 aprilie 2015, a normelor de aplicare a acestei legi, dar şi a Legii nr. 71 din 28 aprilie 2016 pentru completarea şi modificarea Legii nr. 223 din 2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

• Funcţionarii publici parlamentari beneficiază de pensii de serviciu în baza Legii nr. 215 din 21 iulie 2015 pentru modificare şi completarea Legii nr. 7 din 2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, dar şi a Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, din 25 august 2015.

• Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, precum și tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor beneficiază de pensii de serviciu în baza Legii nr. 130 din 3 iunie 2015 pentru completarea Legii nr. 567 din 9 decembrie 2004.

• Judecătorii, procurorii, magistraţii – asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi beneficiază de pensii de serviciu în baza Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Normei metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respectiv în baza Legii nr. 94 din 8 septembrie 1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

• Judecătorii Curţii Constituţionale primesc pensie de serviciu în baza Legii nr. 47 din 18 mai 1992 republicată, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

• Auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi beneficiază de pensie de serviciu în baza Legii nr. 7 din 18 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94 din 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi a Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curții de Conturi, aşa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 din 12 aprilie 2016.

• Membrii Corpului diplomatic şi consular beneficiază de pensie de serviciu în baza Legii nr. 216 din 21 iulie 2015 şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, din 9 decembrie 2015.

Precizări
Acest articol se referă doar la beneficiarii de pensii speciale plătiţi de Casa Naţională de Pensii. Pe lângă aceştia, mai avem peste 150.000 de români care încasează pensii de serviciu plătite de Casele de Pensii Sectoriale ale MApN, MAI şi SRI.

Economica nu face judecăţi de valoare cu privire la oportunitatea acordării pensiilor speciale. 

Citiţi zilele următoare în ECONOMICA.NET ce categorii profesionale beneficiază de stagii de cotizare mai scurte decât stagiul complet, prevăzut de lege.