Legumele, fructele, îmbrăcămintea – pe lista produselor a căror vânzare comportă risc înalt de evaziune. De la 1 iulie, firmele care le vând sunt obligate să transmită facturile în sistemul RO e-Factura

Context

La data de 6 ianuarie 2022, ANAF a lansat în transparenţă decizională proiectul de ordin care stabileşte categoriile de produse cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia business to business (B2B).

B2B se referă la relaţia comercială dintre doi operatori economici, tranzacţia vizând livrarea de bunuri, produse și/sau prestarea de servicii între cele două firme.

Proiectul de ordin antemenţionat pune în aplicare articolul XXXVII din OUG nr. 130/2021.

Economica.net vă aminteşte ce spune acest articol din OUG 130:
Alineatul (1) (…) pentru produsele cu risc fiscal ridicat, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, comercializate în relaţia B2B:

a) furnizorii pot, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura;
b) furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

(2) Furnizorii prevăzuţi la alineatul (1) sunt obligaţi să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În ordinul prevăzut la alineatul (1), Agenția Națională de Administrare Fiscală justifică temeinic pentru fiecare produs încadrarea în categoria produselor cu risc fiscal ridicat. Prin produs cu risc fiscal ridicat se înţelege produsul la a cărui comercializare există risc ridicat de fraudă şi evaziune fiscală. Lista produselor încadrate în această categorie se reevaluează periodic, spune OUG 130/2021, consultată de Economica.net.

(4) Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzut la alineatul (1), se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

6 ianuarie 2022 – ANAF publică lista produselor cu risc înalt de evaziune fiscală

În anexa proiectului de ordin, lansat în dezbatere publică la 6 ianuarie 2022, sunt enumerate categoriile de produse cu risc înalt de evaziune fiscală şi motivele pentru care Fiscul a decis să le introducă pe această listă.

Legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile:

• Codurile NC de la 0701 – 0714 inclusiv – legume comestibile și anumite rădăcini și tuberculi.
  Codurile NC de la 0801 – 0814 inclusiv – fructe comestibile și fructe cu coajă lemnoasă; coajă de citrice sau de pepeni.

Fiscul explică de ce le-a introdus pe lista produselor cu risc înalt de evaziune fiscală

„Experiența instituțională a relevat un grad redus de fiscalizare a veniturilor, în majoritatea cazurilor instrumentate la nivelul organelor de control fiscal, veniturile realizate neregăsindu-se în evidențele financiar contabile ale contribuabililor implicați pe întregul circuit de tranzacționare. Natura produselor, respectiv caracterul perisabil și destinația finală a acestora, cererea ridicată, modalitățile specifice de comercializare către consumatorul final, inclusiv din perspectiva utilizării pregnante a numerarului ca modalitate de plată în piețele agroalimentare, îngreunează reconstituirea trasabilității produselor și favorizează evaziunea fiscală”, spune ANAF în anexa proiectului de ordin, consultat de Economica.net.

Băuturi alcoolice

• Coduri NC de la 2203 – 2208 inclusiv – băuturi, băuturi spirtoase.

Construcţii noi

Construcțiile noi sunt cele menționate la articolul 292 alineatul (2) litera f) din Legea nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

„Volumul tranzacțiilor și dinamica acestora, regimul fiscal care cuprinde anumite specificități și varietatea modalităților de utilizare ulterioară a produsului finit la nivelul societăților comerciale necesită o monitorizare operativă a tranzacțiilor pentru prevenirea evaziunii fiscal, prin identificarea timpurie a cazurilor de neconformare fiscală și aplicarea tratamentului fiscal corespunzător”, spune ANAF.

Produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș).

• Coduri NC de la 2201 – 2202 inclusiv ape, inclusiv ape minerale naturale sau artificiale și ape gazeificate care nu conțin zahăr sau alți îndulcitori și nici aromatizanți.
  Coduri NC 2505 – nisipuri naturale de orice fel.
  Coduri NC 2517 – prundiș, pietriș, pietre concasate, dintre cele folosite, în general, ca agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgică, de deșeuri industriale similare, care conține chiar materiale cuprinse în prima parte a poziției; macadam gudronat pentru șosele; granule, spărturi și praf din pietre de la pozițiile 2515 sau 2516, chiar tratate termic.

„Produsele minerale au relevat un risc fiscal asociat atât extracției, cât și comercializării ulterioare. Apa minerală naturală fiind un produs de consum este vizată, în principiu, de aceleași riscuri fiscale asociate legumelor şi fructelor.
Cererea crescută de agregate minerale, generată de sectorul de construcții, dificultatea monitorizării întregii producții și a reconstituirii cantităților de materii prime încorporate în produsul finit fac dificilă refacerea trasabilității produselor și favorizează evaziunea fiscală”, spune ANAF.

Îmbrăcăminte şi încălţăminte

• Codurile NC 6401 – 6405 inclusiv,
  Codurile NC 6101 – 6117 inclusiv,
  Codurile NC 6201 – 6212 inclusiv,
  Codurile NC 6214 – 6217 inclusiv.

„Cazuistica la nivelul organelor de control fiscal a evidențiat existența unor tendințe pentru utilizarea acestor produse în circuite de evaziune fiscală. Modul de acțiune bazat pe ciclul de comercializare relativ redus și caracterizat de interpunerea pe circuitul de tranzacționare a unor societăți cu un comportament fiscal inadecvat care preiau, în mod formal, mare parte din sarcina fiscală, fără să plătească obligațiile fiscale, determină necesitatea unei monitorizări operative a tranzacțiilor derulate, ca premisă pentru prevenirea și descoperirea timpurie a faptelor ilicite”, explică ANAF.

Prevederile enumerate mai sus de Economica.net fac parte dintr-un proiect de ordin al ANAF, drept care deocamdată nu se aplică. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie aprobat de Fisc şi apoi trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

Sistemul național privind factura electronică RO e-Factura devine operaţional la 8 noiembrie 2021 odată cu intrarea în vigoare a Ordinului MFP 1.365 pentru aprobarea procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, precum și de primire și descărcare a facturii electronice de către destinatarii facturii electronice emise în relația B2G, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.

Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, a creat, dezvoltă și administrează sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, spune OUG 120 din 7 octombrie 2021.

Ministerul de Finanţe enumeră câteva dintre beneficiile pe care le va aduce folosirea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura:

• Va oferi o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relaţia B2B;
• Va contribui semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național și în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
• Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale UE;
• Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;
• Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară pentru acțiunile de conformare și prevenire;
• Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;
• Va elimina vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

Printre actele normative care reglementează sistemul Ro e-Factura se numără:

• OUG 120 din 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România.
• Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.713 din 2021 pentru aprobarea procedurii privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e-Factura, precum și a modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului (084) „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura/ renunțarea la cererea privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura” .
• Ordinul MFP 1.365 din 2021 pentru aprobarea procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, precum și de primire și descărcare a facturii electronice de către destinatarii facturii electronice emise în relația B2G, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.

Decizia de dezvoltare a proiectului de facturare electronică în România a fost luată de Ministerul de Finanţe şi de ANAF după analizarea modului în care Italia a aplicat facturarea electronică generalizată, atât pe relația Business to Government (B2G), cât și pe relația Business to Business (B2B).

Actualizare luni, 10 ianuarie 2022

Măsurile anunţate de Economica.net în acest articol s-au oficializat prin publicarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 12 din 2022 în Monitorul Oficial din 10 ianuarie.