Leon Panetta, după Pentagon şi CIA, în sfârşit la pensie

 După doi ani în fruntea CIA unde a supravegheat operaţiunea care a dus la anihilarea liderului Al Qaida, Osama Ben Laden în mai 2011, el a cedat presiunilor Casei Albe de a-şi amâna ieşirea la pensie şi a prelua Pentagonul unde a gestionat sfârşitul misiunii americane în Afganistan.

Predecesorul său, Robert Gates, a supervizat creşterea numărului de trupe în Afganistan, Panetta a oficializat calendarul de retragere convenit cu NATO şi îl lasă pe succesorul său, Chuck Hagel, să clarifice singurul semn de întrebare rămas, cel al numărului de soldaţi care vor rămâne acolo după 2014. Când a asumat conducerea Pentagonului, SUA aveau trei conflicte deschise: în Afganistan şi Irak, de unde retragerea s-a încheiat în decembrie 2012, şi misiunea NATO în Libia pentru înlăturarea generalului Gaddafi, în care trupele americane au avut un rol cheie. Deşi misiunea lui Panneta a fost cea de a continua munca lui Panetta, a făcut-o în mod eficient înlăturând criticile privind experienţă lui militară redusă.

Fiu al unor imigranţi italieni, Panetta a făcut din combatarea discriminării, cu care s-a luptat întreaga viaţă, un crez al politicii sale de îndemnare a homosexualilor să-şi recunoască orientarea sexuală în armată, impulsionată de predecesorul său. Motivul pentru care este mândru şi pentru care a luptat până la capăt este ridicarea interdicţiei ca femeile să participe în prima linie a frontului, de care s-a ocupat în finalul mandatului său. Mandatul lui a fost marcat de ameninţările permanente de tăiere automată din bugetul apărării, o posibilitate pe care a criticat-o făţiş şi de provocările atacurilor informatice pe care în octombrie 2012 le-a definit drept un potenţial ‘cyber Pearl Harbor”. ‘Înfruntăm zilnic mii de astfel de atacuri cibernetice împotriva guvernului nostru’, a spus în discursul său de adio de la Universitatea George Washington.

Nici nu se încheia bine mandatul său la Pentagon, că anterioara sa funcţie de director al CIA intra în atenţia opiniei publice după premierea filmului ‘Zero Dark Thirty’, unde un intransigent James Gandolfini joacă rolul pe care Panetta l-a avut în operaţiune de anihilare a lui Ben Laden. Polemica privind folosirea avioanelor teleghidate ‘drone’, programul pe care Panetta l-a supravegheat când era în fruntea CIA, i-ar putea întina oarecum moştenirea, dar el se declară mândru că a ajutat la refacerea imaginii agenţiei ştirbită după atacurile de la 11 septembrie şi interogatoriile extrajudiciare. ‘De multe ori nu sunt capabil să refuz o provocare’, a apus el referitor la propunerea de a prelua frâiele CIA în 2009.

Panetta este căsătorit, are trei copii şi cinci nepoţi, s-a născut la 28 iunie 1938 la Monterrey (California) şi a primit o educaţie catolică pe care o citează de multe ori atunci când sunt aduse în discuţie: ‘A lua viaţa cuiva nu este o decizie uşoară pentru mine’. Absolvent al Universităţii Santa Clara, el a lucrat ca avocat înainte de a se a lansa în politică, mai întâi de partea republicanilor în guvernul lui Richard Nixon (1969-1974) şi apoi în Partidul Democrat, unde asigură că a căutat o poziţie mai de centru de respect faţă de drepturile civile. Graţie carierei sale îndelungate, care a început în 1977, a continuat în cabinetul lui Bill Clinton (1993-2001) şi până în prezent, Panetta iese din viaţa publică cu un prestigiu recunoscut şi de cei care nu au crezut vreodată că în spatele figurii sale de bonom se ascunde o mână de fier.