Leonard Orban, respins de Comisia de control bugetar din PE pentru Curtea Europeană de Audit

Cătălin Ivan, liderul delegaţiei de europarlamentari ai PSD şi membru al Comisiei respective, a declarat, pentru MEDIAFAX, că grupurile socialist şi liberal au votat favorabil lui Orban, însă voturile împotrivă au venit din partea popularilor europeni, printre aceştia numărându-se şi unii europarlamentari români de la PDL.

El i-a indicat pe Monica Macovei, membrul al acestei Comisii a PE, însă şi pe Elena Băsescu, Sebastian Bodu şi Traian Ungureanu, care ar fi fost „mobilizaţi de Macovei” să vină să voteze împotriva lui Orban.

„Pe mine m-au minţit chiar în timpul votului că vor vota pentru, voturile arată clar însă că au votat împotrivă”, a declarat Ivan.

De asemenea, el a arătat că prin acest vot de respingere a lui Orban, PDL a sacrificat interesul naţional pentru interesul de partid şi al lui Traian Băsescu.

„Este încă o dovadă că PDL sacrifică interesul naţional pentru interesul de partid, nu îi interesează absolut deloc imaginea României, ci doar interesele lui Traian Băsescu. Nu au nicio trăire naţională, nu îi interesează de Români. Nu pot să cred că nu îl consider bun pe Orban pentru că a fost ministru în guvernarea PDL. Atunci era bun, acum nu mai e. Ei au avut sarcină de la Bucureşti să voteze împotrivă şi s-au executat”, a declarat Ivan.

El a arătat că votul negativ al popularilor europeni este cu atât mai inexplicabil cu cât „audierile au decurs foarte bine, iar Orban a răspuns foarte bine la întrebări”.

De altfel, Ines Ayala Sender, raportorul proiectului de raport pentru numirea lui Leonard Orban la Curtea Europeană de Conturi, propusese un aviz favorabil, ulterior recurgându-se la vot.

Pe de altă parte, raportorul a subliniat în deschiderea dezbaterii, că Orban este primul caz de fost comisar european nominalizat pentru un post la Curtea Europeană de Audit, ceea ce ridică unele întrebări privind un posibil conflict de interese.

„Am apărat interesul european mai mult decât orice. Apărând interesul european, l-am apărat astfel şi pe cel al ţării mele”, a afirmat Orban, referindu-se în cadrul audierii la postul de comisar european pe care l-a deţinut.

El a arătat că experienţa sa la nivel european şi naţional poate aduce valoare adăugată pentru activitatea Curţii Europene de Conturi.

Totodată, el a arătat, că în cazul acceptării nominalizării sale, va solicita preşedintelui Curţii un portofoliu care să nu permită nicio suspiciune de conflict de interes cu privire la activitatea lui anterioară.

El a fost întrebat de membrii Comisiei PE şi despre faptul că nu are în CV calificare în privinţa auditării, precum şi despre problemele din absorbţia fondurilor europene în România. Unul dintre europarlamentari l-a întrebat de ce nu şi-a dat demisia din funcţia de ministru în condiţiile în care a fost la curent cu problemele din programul POSDRU.

Orban a arătat că s-a gândit de mai multe ori asupra demisiei sale din funcţia de ministru al Afacerilor Europene, însă a încercat să aducă o contribuţie personală cât mai mare pentru remedierea problemelor din sistem.

Votul Comisiei de Control Bugetar este consultativ, procedura de numire a lui Orban în postul de la Curtea Europeană de Conturi presupunând şi obţinerea unui vot favorabil de la plenul PE, precum şi un aviz al Consiliului European.

În proiectul raportului scris de la audierea sa, publicat pe site-ul Comisiei pentru Control Bugetar, Orban are o întrebare dacă îşi va retrage candidatura în cazul unui aviz negativ al Parlamentului, iar răspunsul său este că va renunţa la candidatură.

În vara acestui an, Orban a declarat pentru MEDIAFAX că a acceptat de principiu propunerea premierului Victor Ponta de a prelua din ianuarie 2013 un mandat de şase ani ca membru al Curţii Europene de Conturi, mandat care revine României şi este ocupat din 2007 de judecătorul Ovidiu Ispir.

Premierul Victor Ponta a anunţat săptămâna trecută că după alegerile parlamentare pe care le preconizează să fie câştigate de USL, va propune în noul Guvern numirea unui ministru al Fondurilor Europene cu atribuţii directe în coordonarea autorităţilor de management, urmând ca din 2014 să existe o singură instituţie în domeniu.

El a apreciat că numirea unui astfel de ministru va pregăti infrastructura pentru ca din ianuarie 2014 să funcţioneze o singură instituţie responsabilă pentru coordonarea autorităţilor de management, adăugând că actualul ministru pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, se pregăteşte să ocupe „o funcţie importantă” la nivelul UE.Premierul a amintit că, în prezent, autorităţile de management funcţionează în subordinea mai multor ministere.

Potrivit datelor statistice oficiale ale MAEur, la data de 31 august rata de absorbţie pentru cele şapte programe operaţionale era la nivelul de 9,69%, însemnând fonduri rambursate de 1,861 miliarde de euro, dintr-un total de 19 miliarde de euro pus la dispoziţie României în exerciţiul bugetar european 2007-2014. Ministrul Orban declara la începutul acestui an că obiectivul pentru 2012 este creşterea ratei de absorbţie la 20% şi aducerea în ţară a 6 miliarde de euro, 3,5 miliarde din fondurile pentru coeziune şi 2,5 miliarde de euro din plăţile pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Pentru patru programe operaţionale – transport, mediu, competitivitate şi regional, Comisia Europeană a întrerupt plăţile de la 1 iulie, fiind derulate audituri pentru a se decide dacă acestea vor intra în faza de presuspendare sau vor fi reluate plăţile, deciziile urmând a fi anunţate în perioada următoare. Pentru fiecare dintre aceste patru programe partea română poartă negocieri cu Comisia în vederea stabilirii cuantumului unor corecţii financiare, care însumate se vor situa la „câteva sute de milioane de euro”.

De asemenea, programul POSDRU a intrat în faza de presuspendare de la începutul lunii august, fiind aplicată de Comisia European o corecţie financiară definitivă de 25%, însumând peste 75 milioane de euro. O reluare a plăţilor, după remedierea deficienţelor constatate de Comisie la mecanismul de monitorizare şi control al programului, ar putea avea loc în luna decembrie, a estimat ministrul Orban.

Leonard Orban conduce Ministerul Afacerilor Europene de la înfiinţarea acestuia, în septembrie 2011., el fiind succesiv ministru technocrat în guvernele conduse Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta.

Cariera lui Leonard Orban s-a axat, începând din 1993, pe problematica europeană. Printre realizările sale, Orban însuşi menţionează semnarea, în calitate de negociator-şef cu Uniunea Europeană, împreună cu preşedintele României, primul-ministru şi ministrul Afacerilor Externe, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, la 25 aprilie 2005, într-o ceremonie desfăşurată în Luxemburg.

Leonard Orban a fost primul comisar european al României după aderarea la UE în ianuarie 2007, funcţie pe care a ocupat-o timp de trei ani.

La 9 martie 2010, Orban a fost numit consilier prezidenţial pe probleme de afaceri europene, ocazie cu care şi-a reiterat hotărârarea de a nu intra în politică, arătând că nu a fost niciodată membru de partid şi nici nu va fi.

Ulterior, când a fost numit consilier prezidenţial, Orban şi-a reiterat hotărârea de a nu intra în politică. Astfel, la 8 martie 2010, el declara pentru MEDIAFAX că nu este politician, că nu a fost şi nu va fi niciodată membru de partid.