Sumele oferite băncilor la operaţiunea repo de la începutul acestei săptămâni au scăzut la 5 miliarde de lei, de la 6 miliarde de lei, săptămâna trecută, şi 12 miliarde de lei în urmă cu două săptămâni. La operaţiunile repo băncile comerciale se împrumută de la Banca centrală, cu un cost aflat la nivelul dobânzii de politică monetară (5,25% acum) şi pentru 7 zile în schimbul unor garanţii constând în titluri de stat. La scadenţă, băncile trebuie să restituie BNR banii şi primesc înapoi titlurile de stat.
BNR încearcă să crească cererea de lei în piaţă, după ce săptămâna trecută a lovit în poziţiile deschise împotriva devizei naţionale. Concomitent, traderii spun că BNR a vândut puternic valută, astfel că lunea trecută am avut cea mai puternică apreciere din acest an pentru leu. De partea cealaltă, pe canale neoficiale, BNR transmite că speculaţiile împotriva leului au fost frânte prin ajustarea lichidităţilor acordate băncilor. BNR nu s-a mai găsit în poziţia de a nu acorda împrumuturi băncilor de la ultimul atac speculativ de anvergură, cel din toamna anului 2008.
Leul s-a apreciat astăzi la 4,5307/euro faţă de cotaţia de vineri de 4,5396/euro. Pe 3 august leul atingea minimumul istoric la BNR în faţa euro la 4,6481 unităţi.
Efectul pervers: creşterea dobânzilor
Când banii sunt puţini, dobânzile cresc. De luni, 6 august, până azi, dobânzile pe piaţa interbancară au crescut simţitor, în primă fază pe scadenţele scurte, iar ulterior şi pe cele mai lungi. Robor la 3 luni şi Robor la 6 luni, indicatori care interesează pe cei care au credite cu dobânzi variabile în lei, au crescut de la 5,39 şi 5,63% la 5,74, respectiv 5,87%.
Cum dobânzile la creditele în lei aflate în sold sunt foarte ridicate şi scadenţele relativ scurte, această creştere a Robor nu se va simţi foarte puternic pentru moment.